Ucraina își pune pe masă experiența directă de pe front pentru a construi un nou sistem european de apărare antiaeriană. Nouă țări europene au semnat deja la Paris aderarea la coaliția Freyja, un program menit să ofere rachete mai ieftine și mai eficiente prin combinarea tehnologiei europene cu realitatea dură a războiului din est.
Un nou scut pentru Europa
Numele programului vine din mitologia nordică, unde Freyja este zeița războiului, a iubirii și a frumuseții. Iryna Terekh, CEO al companiei ucrainene de apărare Fire Point, explică viziunea din spatele proiectului pe rețeaua X.
„O combinație ciudată, până când te uiți la Ucraina de astăzi, unde toate trei coexistă”, a scris șefa companiei. Aceasta a adăugat că „valorile comune traversează acest continent, de la Marea Baltică la Marea Neagră”.
Declarația comună pentru înființarea Coaliției Integrate Anti-Balistice a fost semnată recent la Paris de cancelarul german Friedrich Merz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer. Ideea este ca țările participante să contribuie cu componente individuale (de la radare la interceptoare) pentru a crea o arhitectură complementară sistemelor actuale, cum este Patriot.
Într-un interviu publicat de Euronews, șefa companiei ucrainene a explicat cum a pornit totul.
„În primul rând, sunt complet uimită. Nu m-am așteptat niciodată ca ceea ce a început ca o scurtă idee, în urmă cu un an și jumătate, cu primele discuții având loc pe un șervețel, să ajungă atât de departe și să sfârșească într-o cameră plină de lideri, consilieri de securitate națională, factori de decizie, directori executivi ai unor companii proeminente și toți susținătorii schimbării pe care am făcut-o cu toții împreună”, a declarat Iryna Terekh.
„Deci, fireste este foarte motivant și simt că această schimbare era necesară de ceva timp. Suntem foarte fericiți că am reușit să inspirăm oamenii să înceapă efectiv implementarea acestei schimbări tehnologice și doctrinare pe care o facem cu Freyja”, a precizat ea.
Birocratia letala si amenintarea la adresa capitalelor
Dar cât de repede se pot mișca guvernele europene? Iryna Terekh aduce în discuție diferența dintre promisiuni și fapte.
„Aceasta este o întrebare foarte tare pentru că m-am gândit, care este diferența dintre garanțiile de securitate promise și garanțiile de securitate reale executate? De aceea, pe primul slide al unei prezentări Freyja, există o frază care spune «garanțiile de securitate sunt scrise în oțel și nu în cerneală».”
„Consider că acest lucru este mai important decât memorandumul de la Budapesta. Și fireste execuția este cea mai importantă parte a muncii. Dar din moment ce ne-am făcut deja temele la nivel b2b de ceva timp, vedem angajamentul, efortul, interesul”, a explicat inginerul ucrainean.
Iar birocrația europeană rămâne principalul inamic.
„Sunt sigură că, cu sprijinul conducerii, vom reuși să depășim birocrația mult mai repede. Sarcina principală a conducerii este să elimine obstacolele birocratice, pentru că uneori ele înrăutățesc lucrurile și ajută inamicul.”
„Trebuie să înțelegem că această amenințare nu este mai mică decât amenințarea din partea Rusiei, de exemplu, deoarece sabotarea proceselor critice poate fi extrem de dăunătoare – poate fi chiar mortală. De aceea am văzut un angajament deplin din partea liderilor politici de a ne ajuta să ne concentrăm pe dezvoltarea tehnologică, în timp ce ei ne susțin în abordarea provocărilor birocratice.”
Ce înseamnă asta concret pentru regiunea noastră? Cifrele reci arată că distanțele nu mai oferă siguranță.
„Aș dori să menționez că este complet normal ca un creier uman să evite să se gândească la lucruri incomode”, a punctat Terekh. „Am văzut recent statistici despre anxietatea umană și modul în care oamenii reacționează la amenințări. Și adevărul este că, cu cât ești mai aproape de o amenințare, cu atât ești mai relaxat. De ce asta? Pentru că ce a fost mai rău s-a întâmplat deja și nu trebuie să te gândești la asta, trebuie doar să acționezi. Cu cât ești mai departe de amenințare, cu atât vrei mai mult să eviți lucrurile incomode și să te ascunzi în normalitatea de astăzi.”
„asa ca nu putem judeca creierele umane pentru că sunt concepute în acest mod specific. Dar trebuie să știm acest lucru și trebuie să luăm asta în considerare, să ținem cont de asta în timp ce planificăm lucruri mari de apărare.”
Calculul timpilor de reacție este necruțător.
„Și în timp ce timpul mediu pentru ca o rachetă balistică să ajungă în capitala ucraineană durează în jur de două până la cinci minute maximum, sunt șapte minute până la Varșovia, opt minute până la Berlin și maximum 12 minute până la Paris. Diferența nu este atât de mare.”
Iar logica matematică se aplică la fel de dur și pentru România, unde un proiectil balistic tras din zona Mării Negre ar atinge Bucureștiul în mai puțin de zece minute.
„Ceea ce încercăm să facem nu este să folosim amenințările ca factor de motivare, ci să construim un întreg ecosistem care să poată reacționa la amenințări într-un mod corect. Și acesta este lucrul major la Freyja, întreaga regândire a modului în care ar trebui să funcționeze protecția aeriană.”
„Iar sistemul, tehnologia ar trebui să supraviețuiască oricărui ciclu politic, oricăror schimbări care au loc, pentru că dacă sistemul este construit corect, este foarte rezistent. Ceea ce încercăm să construim este un ecosistem de apărare rezistent.”
Racheta Flamingo si negocierile cu Germania
Stocurile de interceptoare Patriot scad rapid, iar Ucraina caută alternative viabile.
„Un rol mare, fireste . Iubesc sistemele Patriot. Ca inginer, sunt complet uimită. Acesta este un exemplu cu care să lucrăm, dar nu a fost niciodată conceput pentru a fi consumat în cantitățile în care o facem noi în Ucraina. Trebuie să creăm un produs care să fie relevant pentru amenințarea pe care o avem.”
Compania germană Diehl Defence a anunțat deja un acord cu Fire Point pentru a produce racheta de croazieră Flamingo în Germania.
„Voi spune la modul abstract că există câteva niveluri de negocieri, unul cu câteva companii germane și cu guvernul german privind crearea unei cooperări industriale unde putem împărtăși experiența noastră ucraineană și putem ajuta Germania să aibă arme ieftine și produse în masă.”
„Aș spune că, pana la urma sunt oameni care vorbesc unii cu alții. Ca în orice țară, există companii care gândesc la fel și unele care sunt complet diferite. Vedem această inconsecvență în Germania și chiar și în Ucraina. Este la fel pentru fiecare țară în parte.”
Să fim serioși, schimbarea de mentalitate la Berlin nu se face peste noapte.
„Și, în general, înțeleg că este greu, mai ales pentru germani, să depășească narațiunea de a nu se mai repeta niciodată, unde războiul este ceva extrem de toxic, ceva care nu ar trebui să se mai întâmple niciodată. Susțin complet acest lucru, până când te confrunți cu un atac complet nedrept asupra ta.”
„Freyja nu este un sistem ofensiv. Este clar un sistem defensiv. Ne gândim la apărare, este o narațiune complet diferită, ceea ce o face mai ușor de adoptat. Pana la urma aceștia sunt toți oameni, trebuie să găsești oamenii care împărtășesc aceleași valori ca tine, și apoi munca va decurge cât mai lin posibil.”
„Să spunem că Germania poate conta pe noi în ceea ce privește furnizarea de descurajare prin lovituri de adâncime. fireste în acest moment, prioritățile sunt nevoile ucrainene. Dar avem o memorie foarte bună a lucrurilor bune și rele și vom fi mereu recunoscători aliaților noștri pentru că ne-au sprijinit în cele mai grele momente. Și fireste de îndată ce acest lucru ar fi posibil din punct de vedere al capacității de producție, am putea sprijini și Germania.”
Record de 3.000 de kilometri si productia pe front
Performanțele tehnice ale rachetelor ucrainene au crescut masiv în ultimele luni de conflict.
„Cu Flamingo și versiunea modernizată a FP1, am atins un alt record mondial la o distanță de 3.000 de kilometri. Regândim doctrina «Spate Adânc» și rescriem cumva vocabularul militar. Nu există așa ceva ca un spate adânc pentru inamicul nostru în acest moment. Și acesta este un lucru bun pentru noi.”
Cert e că armele minune nu există, avertizează șefa Fire Point.
„Nu cred în acest concept, pentru că dacă nu poți repeta propriul rezultat într-un mod previzibil, nu vei face o mare schimbare. Da, poți avea succes tactic, dar nu asta a schimbat narațiunea.”
„Vedem acum zilnic că cel puțin 300 de drone ucrainene zboară în fiecare noapte și cam același număr în timpul zilei, dronele mari spre teritoriile rusești. Nu o singură dronă, ci posibilitatea de a face lansări zilnice într-un mod previzibil.”
„Deci, Flamingo este, fireste o carte foarte mare, una importantă, un factor de schimbare într-un fel. Dar cea mai importantă parte despre Flamingo este că îi creștem producția, că îi creștem precizia, că îl folosim ca pe un argument foarte greu. Practic, acesta este stiloul nostru pentru a scrie condițiile noastre pentru viitoarele negocieri de pace.”
Spre deosebire de procedurile occidentale lente (unde o actualizare software durează luni de zile), ucrainenii modifică tehnologia din mers.
„În acest moment, este o buclă constantă. După absolut fiecare utilizare pe câmpul de luptă, schimbăm și ajustăm ceva pentru a o face mai eficientă. Să spunem că este o buclă zilnică, săptămânală. În principal, trebuie să adaptezi capul (unitatea de ghidare), care conține puterea principală de calcul. Software-ul încă se potrivește în partea mică, fie că este o dronă sau o rachetă.”
„Cred că este în mare parte un lucru ucrainean pentru că ne putem permite asta cel puțin din perspectivă birocratică. Nu știu dacă este sau nu o practică comună pentru armele occidentale, deoarece cantitatea de documente din spatele fiecărei schimbări este nebunească. asa ca nu sunt atât de sigură de asta”, a conchis Iryna Terekh.
