Cei mai mari 100 de giganți petrolieri din lume au înregistrat profituri de 30 de milioane de dolari pe oră în primele 40 de zile ale Războiului din Golf. O analiză realizată de Rystad Energy arată că prețurile ridicate ale țițeiului au generat profituri suplimentare totale de 234 de miliarde de dolari pentru aceste companii.
Sume de neimaginat pentru mintea comună.
Câștigătorii din Golf și America
Printr-o stranie întorsătură a sorții, cele mai mari câștiguri sunt înregistrate chiar de două țări din Golf afectate de perturbarea producției. Saudi Aramco, compania de stat a Arabiei Saudite, va beneficia de profituri suplimentare de 25,5 miliarde de dolari în perioada martie-decembrie, ceea ce reprezintă aproape 11% din total. Imediat în clasament urmează Kuwait Petroleum Corporation, cu 12,1 miliarde de dolari (5,2%).
Nici giganții americani nu stau mai prejos. Exxon Mobil a înregistrat profituri suplimentare de 11 miliarde de dolari, în timp ce Chevron Corp. a adăugat 9,2 miliarde de dolari la încasări. Si, clar, acțiunile ExxonMobil și Shell au crescut mare de la începutul conflictului.
Vistieria Kremlinului, alimentată de conflict
Iar giganții petrolieri ruși sunt așteptați să iasă mari câștigători, Gazprom, Rosneft și Lukoil urmând să obțină profituri suplimentare de aproape 24 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului. Mai mult, conflictul din Golf a alimentat direct vistieria lui Vladimir Putin pentru războiul său din Ucraina. Rusia a câștigat 840 de milioane de dolari pe zi din exporturile de petrol în martie, cu 50% mai mult decât în luna februarie.
Jucătorii de pe piață au o explicație simplă. „Profiturile cresc pentru acele companii care anterior pompaseră mult petrol la un cost mai mic, acum îl vând, profitând de acest arbitraj”, declară aceștia.
Efectul „Racheta și Penele”
Dar cum se ajunge la aceste cifre? Experta pe piața energetică Claudia Kempert este directă: „Profiturile record ale companiilor petroliere provin în principal din venituri generate de criză”. Ea adaugă că „este clar că oferta scade, iar prețurile cresc în timpul crizelor”.
Kempert vorbește despre un fenomen economic cunoscut drept „Efectul Rocket and Feathers” (Racheta și Penele). V-ați întrebat vreodată de ce prețul la pompă sare imediat când se scumpește barilul, dar scade încet-încet? Ei bine, exact asta descrie efectul. Prețurile de retail cresc rapid, ca o rachetă, atunci când costurile materiilor prime urcă. În schimb, când costurile scad, prețurile la consumator coboară lent, ca o pană. Exemplul clasic este benzina: stațiile măresc prețurile aproape instantaneu, dar transmit reducerile către șoferi abia după săptămâni.
Nu doar petrolul câștigă
Pe lângă producătorii de țiței, și alte sectoare înfloresc în perioade de instabilitate. „Sectoare precum energia, apărarea, asigurările și finanțele speculative beneficiază de instabilitatea geopolitică”, confirmă actorii de pe piață. Logica e simplă și, pe undeva, cinică. „Prețurile petrolului cresc, cererea pentru arme este mare, primele de asigurare cresc, iar profiturile ajung la cei care știu cum să exploateze riscul.”
Chiar și companiile de logistică, precum Gunvor, înregistrează rezultate pozitive. Secretul lor? „Elementul cheie al acestei strategii a fost concentrarea pe transportul petrolului natural, mai degrabă decât pe derivatele din petrol”, se arată într-o analiză a pieței.
Toate aceste date arată un singur lucru. Lumea este încă departe de a-și reduce dependența de țiței. Ajutată de tulburările geopolitice, era aurului negru pare că va continua să dicteze agendele macroeconomice la nivel global.
