Luptătorii ucraineni din unitatea Azov au lovit portul strategic din Mariupol cu un val de drone. Operațiunea a vizat direct substațiile electrice, instalațiile de reparații și o navă aflată sub sancțiuni, provocând o pană masivă de curent în zonă.
Planul pentru recucerirea orasului
La patru ani după ce au pierdut controlul asupra orașului, militarii ucraineni pregătesc terenul pentru o nouă ofensivă. Înfrângerea din mai 2022 a dus la capturarea a sute de luptători, dar acum unitatea s-a reorganizat într-o forță mult mai mare.
„Când va veni momentul, trebuie să fim pregătiți. Cred că îl vom recuceri. E doar o chestiune de timp”, a declarat colonelul Arsen Dmitrik, șeful de stat major al Primului Corp Azov.
El a avertizat oficial că zeci de astfel de operațiuni vor urma.
Iar lucrurile sunt clare pentru militarii Kievului. Îndepărtarea forțelor ruse din Mariupol, oraș aflat la 120 de kilometri în spatele liniilor frontului, reprezintă o „luptă de lungă durată”. Dmitrik a fost unul dintre militarii capturați inițial de Rusia și eliberați ulterior, așa că știe exact cu ce se confruntă.
„Chiar dacă va dura 20 de ani, vom petrece 20 de ani planificând, așteptând, pregătindu-ne”, a adăugat el.
Până la urmă, miza este uriașă pentru moralul trupelor.
Atacuri sistematice asupra liniilor de aprovizionare
Atacul asupra portului (desfășurat împreună cu serviciul de securitate SBU) a lovit la doar câțiva kilometri de combinatul Azovstal, locul unde garnizoana ucraineană a opus ultima rezistență. Orașul, care înainte de război avea o populație de peste 400.000 de locuitori, găzduiește acum noi proiecte rusești de infrastructură.
În ianuarie, serviciul de informații externe de la Kiev a declarat că Rusia extinde portul maritim din Mariupol pentru a-l transforma într-un nod cheie pentru economia sa.
O postare publicată pe 8 mai arată imagini filmate de drone deasupra uzinei siderurgice grav avariate. „Azov patrulează deja în orașul său natal, Mariupol. Din cer, deocamdată”, se arată în mesajul unității.
V-ați gândit vreodată cum se coordonează un atac la o distanță atât de mare în spatele frontului?
Aici intervine tehnologia modificată direct pe câmpul de luptă. Un ofițer responsabil cu dronele a explicat că ținta principală o reprezintă transporturile de combustibil. „Nu există nicio modalitate de a ascunde un camion-cisternă care transportă combustibil… Este pur și simplu imposibil”, a detaliat acesta.
Numai că rușii încearcă să se adapteze. Traseele vizate constant de ucraineni includ autostrada M14 care leagă Mariupol de orașul rus Rostov, drumul H20 către Donețk și șoseaua de centură din jurul orașului Donețk.
Așa cum a relatat Hotnews într-o analiză publicată recent, campania vizează epuizarea mașinăriei de război a Moscovei prin distrugerea logisticii.
Tehnologia americana si izolarea peninsulei Crimeea
Armata ucraineană lovește constant infrastructura de-a lungul podului terestru care leagă Rusia de Crimeea. Comandantul șef al forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, s-a angajat să „izoleze Crimeea în viitorul apropiat” prin intensificarea atacurilor asupra autostrăzii cheie P-280.
Dar ce impact real au aceste lovituri? Dincolo de cifre, efectul se vede în logistica zilnică de pe front.
Franz-Stefan Gady, expert la Center for a New American Security din Viena, consideră că atacurile sunt „mai degrabă cumulative decât decisive”. Expertul afirmă că această tactică obligă armata rusă să folosească ocoliri lungi, ceea ce „diminuează ritmul ofensiv pe care Rusia îl poate genera”.
Ucrainenii folosesc drona americană Hornet, produsă de compania Perennial Autonomy, condusă de fostul CEO al Google, Eric Schmidt. Soldații au instalat terminale de internet Starlink pentru a depăși raza inițială de 100 de kilometri.
Rob Lee, cercetător la Institutul de Cercetare în Politică Externă din SUA, a precizat că „Azov a fost responsabil pentru o mare parte din îmbunătățirile aduse modelului Hornet”. El crede că aceste lovituri ar putea „testa condițiile” necesare pentru ca Ucraina să treacă la ofensivă.
„Aceasta este una dintre marile povești ale acestui an: cum va face față Rusia campaniei de atacuri pe distanță medie a Ucrainei?”, a subliniat Lee.
Miza umana si eliberarea prizonierilor de razboi
Scopul final nu este doar teritorial. Șeful de stat major Dmitrik a explicat că unitatea vrea să grăbească încetarea luptelor pentru a obține eliberarea a peste 700 dintre luptătorii săi aflați încă în închisorile rusești.
Kievul cere constant un acord de pace care să includă schimbul de prizonieri de tipul „toți pentru toți”. Pe străzile din capitală au loc frecvent mitinguri sub sloganul „Eliberați Azov”.
Denis Prokopenko, comandantul corpului de armată, a transmis luna trecută pe platforma X că eliberarea camarazilor săi reprezintă „prioritatea mea personală și o chestiune de onoare”.
Și lucrurile s-au schimbat radical față de anul 2014, când unitatea era doar un batalion de voluntari. Astăzi, structura este subordonată oficial Gărzii Naționale.
Olena Kryzhanivska, analist la Institutul Canadian pentru Afaceri Globale, a descris unitatea drept una dintre „cele mai avansate formațiuni” ale Ucrainei, mai ales în războiul cu drone.
Corpul militar cuprinde acum șase brigăzi, un regiment de drone și o unitate cu destinație specială, numărând zeci de mii de soldați. Între timp, pe teren, forțele ruse se află pe punctul de a captura orașul Kostiantinivka din regiunea Donețk.
