Elevii de la profilul uman au susținut miercuri proba scrisă la Istorie din cadrul examenului de Bacalaureat 2026. Temele principale au acoperit Convenția de la Paris, consolidarea Moldovei și evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX.
Capcanele ascunse in textele suport
Profesorul Andrei Avram de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București a analizat lucrarea și explică exact unde se puteau pierde puncte ușor. Așa cum arată o analiză publicată recent de Hotnews, textele nu au ridicat dificultăți majore, însă neatenția la citirea enunțului face diferența la nota finală.
La exercițiul 3 de la primul subiect, candidații trebuiau să găsească două spații istorice comune. „Cele două spații istorice trebuiau să se regăsească și în sursa A, și în sursa B. Răspunsul corect era Țara Românească și Moldova”, explică profesorul.
Iar la exercițiul 4 lucrurile au stat mult mai simplu pentru candidați. „A fost un răspuns simplu. Informația se regăsea în sursa A”, adaugă cadrul didactic.
Cum ați rezolvat relația de cauzalitate de la punctul 5? Aici, conectorul „ca urmare” din text reprezenta indiciul salvator pentru elevi. „O posibilă rezolvare era: cauză, prin legea din 1863 au fost trecute în proprietatea statului toate averile mănăstirești; efect, ca urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului. Acesta era efectul”, detaliază profesorul Andrei Avram.
Cand emotiile taie din punctaj la cerinte simple
Dar ce te faci când știi materia perfect și totuși pierzi sutimi prețioase pe greșeli de redactare?
La cerința 6 se cereau două fapte istorice din perioada 1866, 1886. „Posibile răspunsuri erau adoptarea Constituției din 1866 sau participarea României la războiul ruso-turc din 1877, cunoscut și ca Războiul de Independență. Repet, acestea nu erau singurele variante posibile”, menționează profesorul.
Numai că elevii trebuiau să respecte o structură strictă a frazei. „Mai întâi trebuiau menționate faptele istorice, apoi prezentate. În prezentare era obligatorie folosirea conectorilor care exprimă relația de cauzalitate și oferirea a cel puțin două informații despre fiecare fapt istoric”, spune dascălul.
La ultima cerință a primului subiect (cea legată de asemănarea acțiunilor României din perioada 1917-1920), tinerii pică adesea în aceeași capcană an de an. „Elevilor li se cerea doar asemănarea. Ei puteau să menționeze doar asemănarea, fără să enumere și evenimentele istorice. În anii trecuți am întâlnit lucrări în care au fost prezentate faptele istorice, dar nu și asemănarea. Or, dacă se solicită asemănarea, aceasta este cea care se punctează”, avertizează specialistul.
Până la urmă, stresul examenului își spune cuvântul direct pe foaia de concurs. „Elevul se gândește mai întâi la evenimentele istorice și începe să le scrie, apoi uită să formuleze asemănarea dintre ele. Nu este o chestiune de neștiință, ci mai degrabă una de neatenție. Un elev care știe evenimentele istorice știe, de regulă, și asemănarea dintre ele”, mai spune Andrei Avram.
Moldova medievala si capcana citatelor incomplete
Subiectul al doilea a adus în prim-plan întemeierea statului medieval Moldova, cu referiri directe la Dragoș, Bogdan, Lațcu și Petru I Mușat. Aici, exercițiul 5 cerea formularea unui punct de vedere clar argumentat.
„Elevii puteau susține, de exemplu, că acțiunile conducătorilor Moldovei au vizat consolidarea statului sau implicarea Moldovei în relații internaționale cu caracter antimaghiar. Important era ca punctul de vedere să fie susținut prin două informații selectate din sursă”, explică profesorul de la Colegiul Sfântul Sava.
Atenție mare la un detaliu tehnic care anulează jumătate din efort. „Trebuiau obligatoriu două citate din sursă. Dacă au folosit un singur citat, exercițiul se va puncta doar parțial”.
Și totuși, ultimul exercițiu i-a bucurat pe mulți candidați. „Atenție la formularea cerinței: era vorba despre acțiuni militare, nu diplomatice. Nu puteau fi folosite tratate, ci conflicte militare. Existau însă numeroase variante corecte: atacul de noapte de la Târgoviște, bătălia de la Vaslui, Campania cea Lungă, cruciada de la Varna sau acțiunile militare conduse de Iancu de Hunedoara. A fost, din nou, un exercițiu foarte generos”, subliniază profesorul.
Eseul si raspunsul unic acceptat de corectori
Eseul de la Subiectul al III-lea a testat cunoștințele despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX. O temă clasică de bacalaureat, axată pe regimul comunist și Războiul Rece.
Să fim serioși, cine a parcurs programa nu a fost luat prin surprindere.
Însă profesorul atrage atenția asupra unei cerințe cronologice extrem de rigide, unde nu exista loc de interpretare. „Elevii trebuiau să știe că etapa stalinistă se încadrează între 1948 și 1965. Cum cerința se referea la a doua jumătate a secolului al XX-lea, singurul răspuns posibil era Constituția din 1952. Constituția din 1948 nu putea fi acceptată”, a explicat Andrei Avram.
Baremul oficial de corectare pentru proba de Istorie se publică de către Ministerul Educației la ora 15.00, direct pe platforma dedicată subiecte.edu.ro.
