Ripostă pentru Trump? Fost șef NATO cere forță, 8 state UE fiind amenințate

Ce a aprins fitilul? Groenlanda. Insistența lui Trump ca teritoriul danez semiautonom să fie preluat de Statele Unite a aruncat Alianța Nord-Atlantică într-o criză profundă, posibil cea mai gravă de la fondarea din 1949, conform datelor Reuters preluate de HotNews. Miza este colosală.

„Timpul lingușirilor a trecut. Trump respectă doar forța”

Cuvintele lui Rasmussen, rostite de la tribuna Forumului Economic Mondial, sună a ultimatum. Fostul premier danez e convins că strategia laudelor și a concesiilor a dat greș. Pur și simplu nu a funcționat cu Trump. E nevoie de altceva. O abordare mult mai dură.

„Timpul lingușirilor a trecut. Nu funcționează. Realitatea este că Trump respectă doar forța și puterea. Și unitatea. Exact acest lucru ar trebui să îl demonstreze Europa chiar acum”, a spus Rasmussen fără ocolișuri. El a ținut să precizeze că nu are nimic cu liderii actuali, cum ar fi șeful NATO Mark Rutte, care l-au lăudat pe președintele american. Dar acum e vremea pentru o schimbare de direcție. Una totală.

Miza Groenlanda: de la o insulă de gheață la amenințări cu taxe

Dar de ce atâta zarvă pentru o insulă înghețată? Pentru Trump, controlul SUA asupra Groenlandei este un punct-cheie de securitate națională. Refuzul Danemarcei și al altor aliați l-a înfuriat. Așa că a trecut la amenințări. Opt țări europene care i se opun planului au fost puse sub avertisment: s-ar putea trezi cu taxe vamale punitive.

Surprinzător sau nu, Trump se simte îndreptățit. Crede că Alianța îi este datoare. Un schimb de SMS-uri cu premierul norvegian dezvăluie gândirea sa: „a făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la înființarea sa, iar acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”. Drept răspuns la această presiune, Rasmussen sugerează ca UE să pregătească „Instrumentul Anti-Coerciție”. O adevărată „bazooka comercială”, cu puteri de retaliere extinse.

O soluție în 3 pași pentru a ieși din impas

Rasmussen nu a venit doar cu avertismente. A pus pe masă și o soluție. Un plan concret, în trei puncte, gândit să ofere o ieșire onorabilă pentru toată lumea și să repare relația transatlantică.

Primul pas? Actualizarea unui vechi acord militar din 1951 dintre SUA și Danemarca, cel care permite americanilor să aibă trupe în Groenlanda, dar cu adăugarea unei prezențe NATO întărite în zonă. Al doilea punct implică un pact de investiții care să deschidă companiilor americane și europene accesul la bogatele resurse minerale ale insulei. Ultimul pas este un „pact de stabilizare și reziliență”, menit să țină la distanță investițiile strategice venite dinspre China și Rusia.

Soarta Alianței, decisă la Davos?

Deși nu a prezentat încă planul la nivel guvernamental, Rasmussen a recunoscut că intenționează să-l discute cu delegații de la Davos. Miza este enormă. Chiar viitorul Alianței. „Este cu adevărat în joc viitorul NATO”, a concluzionat el. Fost premier danez și fost șef al organizației, el crede că are o perspectivă unică asupra acestei crize. „Sper că introducerea a ceva concret ar putea aduce întreaga discuție într-o fază mai constructivă”, a adăugat el. Va asculta Europa acest apel la unitate și forță?