Anul 2025 a fost unul al marilor schimbări pentru România, marcat de tranziții politice majore, realizări internaționale așteptate și evenimente care au stârnit dezbateri la nivel național. De la aderarea completă la Schengen la noul președinte și criza din justiție, aceste zece momente au definit anul care se încheie.
Un bilanț al principalelor evenimente publicate de publicația România Insider arată cum țara noastră a navigat prin provocări și oportunități care i-au influențat poziția pe scena internațională și au redefinit peisajul politic intern.
Potrivit Romania-insider Ten-stories-shaped-romania-2025:
Aderarea completă la spațiul Schengen
Pe 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, după ce statele membre UE au decis eliminarea controalelor la frontierele terestre interne. Această realizare istorică a urmat deciziei anterioare de eliminare a controalelor la frontierele aeriene și maritime din 31 martie 2024.
Momentul a reprezentat împlinirea unei aspirații de peste un deceniu pentru România, care îndeplinea condițiile tehnice pentru aderare încă din 2011.
Intrarea și excluderea din programul Visa Waiver SUA
Anul 2025 părea să fie excepțional din perspectivă internațională când România a fost desemnată oficial pe 10 ianuarie ca a 43-a țară care se alătură programului Visa Waiver al SUA. Cetățenii români ar fi putut călători în Statele Unite fără viză începând cu 31 martie 2025.
Cu doar câteva zile înainte de data oficială de intrare, SUA a anunțat suspendarea temporară a implementării sistemului electronic de autorizare pentru cetățenii români. Săptămâni mai târziu, în începutul lunii mai, a revocat oficial desemnarea României în programul Visa Waiver.
Furtul comoarei dacice din Olanda
În ianuarie, o veste șocantă a zguduit România: comori dacice neprețuite au fost furate după o explozie la Muzeul Drents din Olanda. Celebrul Coif de aur de la Coțofenești, datat circa 450 î.Hr., și trei brățări dacice au dispărut în urma spargerii.
Deși mai mulți suspecți au fost reținuți în lunile următoare, obiectele furate, considerate în România simboluri neprețuite ale patrimoniului dacic, nu au fost recuperate. Autoritățile române au încasat 5,7 milioane euro compensații de asigurare. Procurorii olandezi au anunțat că procesul complet al suspecților va începe în prima jumătate a anului 2026.
Prima demisie prezidențială din era post-comunistă
Klaus Iohannis a părăsit Palatul Cotroceni în februarie 2025, marcând sfârșitul unei decade la putere. Primul președinte din istoria post-comunistă a României care a demisionat, Iohannis a lăsat în urmă o moștenire definită de două mandate, al doilea prelungit din cauza anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Cariera sa politică a fost caracterizată atât de realizări, cât și de controverse, iar demisia sa a deschis calea pentru o nouă eră politică în România.
Nicușor Dan, primul președinte independent
În mai, Nicușor Dan, matematician și activist civic devenit politician și primar al Bucureștiului, a intrat în istorie câștigând președinția ca și candidat independent. A obținut 53,6% din voturi, înfrângându-l pe contracandidatul de extremă dreaptă George Simion.
Rezultatul a fost văzut pe scară largă ca o reafirmare a direcției pro-europene a României. Una dintre primele sarcini ale președintelui Dan a fost să nominalizeze un nou prim-ministru.
Noul guvern condus de Ilie Bolojan
În iunie, un nou guvern condus de Ilie Bolojan și susținut de patru partide pro-occidentale din Parlament a primit aprobarea legislativă. Formarea acestui executiv a reprezentat o continuare a cursului pro-european al țării.
Schimbările electorale au continuat mai târziu în an la nivel local. După mutarea lui Nicușor Dan de la Primăria Capitalei la Administrația Prezidențială, locuitorii Bucureștiului au fost chemați din nou la urne pentru a alege un nou primar general. Ciprian Ciucu, primarul liberal al Sectorului 6, a câștigat cursa cu peste 36% din voturi în alegerile locale parțiale din 7 decembrie.
Moartea lui Ion Iliescu
Ion Iliescu, primul președinte al României după căderea comunismului în decembrie 1989 și una dintre cele mai influente și controversate figuri politice ale țării, a murit pe 5 august la vârsta de 95 de ani. A lăsat în urmă numeroase întrebări fără răspuns privind Revoluția din 1989 și mineriada din iunie 1990.
În același timp, i se recunosc meritele pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană, care au consolidat libertatea și democrația în țară.
Retragerea Simonei Halep
Lumea sportului românesc a marcat sfârșitul unei ere în 2025, când vedeta tenisului Simona Halep și-a anunțat retragerea din competițiile profesionale. Halep a făcut publică decizia în februarie, la vârsta de 33 de ani, închizând o carieră care a inclus 24 de titluri WTA.
Printre acestea se numără victoriile la Grand Slam de la Roland Garros în 2018 și Wimbledon în 2019. A petrecut în total 64 de săptămâni pe locul întâi mondial, stabilindu-se ca una dintre cele mai de succes jucătoare din tenisul feminin.
Explozia mortală din București
O explozie puternică la o clădire rezidențială a zguduit cartierul Rahova din sudul Bucureștiului în octombrie, lăsând în urmă 3 morți și mulți răniți. Deflagrația a devastat etajele 5 și 6, distrugând mai multe apartamente și cauzând daune structurale ireversibile.
Ancheta rămâne în curs, dar autoritățile au declarat că o fisură într-o conductă de gaz este cea mai probabilă cauză a exploziei.
Consacrarea Catedralei Naționale
Mii de credincioși și oficiali de rang înalt s-au adunat în București pe 26 octombrie pentru consacrarea picturilor în mozaic din Catedrala Națională – un moment de referință pentru credința ortodoxă din România. Ceremonia a fost condusă de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul României Daniel.
Evenimentul a reunit membri ai Sfântului Sinod, 67 de preoți și 12 diaconi, marcând finalizarea unui proiect arhitectural și spiritual de anvergură națională.
