România a pierdut 1.478 de farmaciști între anii 2022 și 2025. În același interval de timp, rețeaua națională s-a extins serios, înregistrând o creștere cu 208 unități a numărului de farmacii, drogherii și oficine locale de distribuție.
Cum arată criza de personal în cifre
Acest dezechilibru apasă direct pe funcționarea punctelor farmaceutice din întreaga țară.
O farmacie comunitară nu poate funcționa legal fără cel puțin un farmacist calificat.
Dar cum se acoperă aceste posturi când specialiștii dispar din sistem? Până la urmă, pierderea de personal nu este doar o problemă internă a profesiei, ci poate duce rapid la program redus și la o presiune mai mare pe unitățile care încă găsesc specialiști dispuși să lucreze la ghișeu.
Săli goale la facultățile de profil
Interesul tinerilor pentru această meserie s-a prăbușit complet. La admiterea din 2026, la UMF „Carol Davila” din București, Facultatea de Farmacie a avut 107 candidați pe 114 locuri, dintre care au fost admiși doar 83.
Iar discrepanța față de alte specializări medicale este uriașă. Prin comparație, la Medicină au concurat 2.727 de candidați (aproximativ 2,8 pe loc), iar la Medicină Dentară s-au înscris 800 de candidați. Scăderea este și mai accentuată la UMF „Grigore T. Popa” din Iași. Acolo s-au înscris doar 23 de candidați pentru 124 de locuri la Farmacie, iar în final au fost admiși 14 studenți.
Nici în restul țării situația nu arată mai bine. La Cluj-Napoca au fost 29 de candidați pe 30 de locuri bugetate, iar la Târgu Mureș au rămas, si locuri neocupate. Așa cum semnalează Jurnalulnational într-o analiză publicată recent, acest deficit grav din universități se traduce direct într-o criză în rețeaua activă.
Impactul direct asupra pacienților
Ce înseamnă asta concret pentru pacienții care au nevoie de tratament? Potrivit datelor furnizate de Mediafax, organizațiile profesionale estimează o pierdere echivalentă cu un farmacist la fiecare 18 ore, exact când punctele de lucru se înmulțesc pe hârtie.
Primele zone expuse sunt cele rurale, unde accesul la medicamente și la consiliere farmaceutică riscă să devină extrem de dificil. Ulterior, presiunea se va simți în farmaciile de spital, în industria farmaceutică, în cercetare și în instituții publice precum Agenția Națională a Medicamentului. Toate aceste segmente depind de personal înalt calificat, greu de înlocuit de pe o zi pe alta.
Și totuși, de ce fug tinerii de această carieră? Organizațiile profesionale leagă această criză de un dezechilibru între responsabilități și atractivitatea financiară, de percepția publică redusă asupra rolului farmacistului și de presiunea economică uriașă asupra farmaciilor.
Să fim serioși, mecanismul marjelor comerciale (rămas nemodificat din 2009) completează tabloul cauzelor financiare care îndepărtează absolvenții.
Pentru a opri acest declin, organizațiile profesionale cer acum Ministerului Sănătății și Ministerului Educației deschiderea unui dialog național pentru implementarea unor măsuri urgente de susținere a profesiei.
