România și Italia reunesc 17 state împotriva tăierii banilor europeni pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor

Solicitarea privește Politica de coeziune, prin care sunt finanțate regiunile, și Politica agricolă comună (PAC), în următorul Cadru financiar multianual (CFM), bugetul european pe șapte ani. „Prin urmare, considerăm că finanțarea totală destinată Politicii de coeziune și PAC trebuie menținută în următorul CFM”, au scris statele semnatare în scrisoarea adresată prim-ministrului irlandez Micheál Martin, consultată de POLITICO.

Calendarul acordului poate afecta continuitatea finanțării. „Riscurile de a avea o discontinuitate a finanțării europene la 1 ianuarie 2028 pot fi destul de mari, dacă nu se va conveni asupra noului CFM până la sfârșitul anului în curs, astfel încât în 2027 să poată fi adoptată legislația de aplicare și finalizate pregătirile tehnice pentru intrarea în vigoare a noii finanțări”, a avertizat consilierul prezidențial pentru afaceri europene Valentin Naumescu, sâmbătă, 3 octombrie 2026, pe Facebook.

Aproape 900 de miliarde de euro sunt vizate de cererea statelor semnatare

Scrisoarea, semnată vineri, 2 octombrie, cere păstrarea cheltuielilor de aproape 900 de miliarde de euro pentru agricultură și coeziune din viitorul proiect de buget, potrivit News.ro. Proiectul de buget urmează să fie prezentat în săptămâna următoare.

În 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034. Propunerea a mutat sute de miliarde de euro de la agricultură și plățile regionale către priorități precum apărarea și competitivitatea. Cadrul financiar multianual acoperă atât subvențiile pentru agricultori, cât și ajutorul pentru dezvoltare.

O poziție diferită susține grupul de șase țări condus de Germania, care a cerut, într-o scrisoare comună de la începutul săptămânii, reduceri de câteva sute de miliarde de euro la toate nivelurile bugetului.

Grupul „Prietenii Coeziunii” avertizează în scrisoarea sa că reducerile suplimentare pentru agricultură și coeziune: „nu ar face decât să slăbească [bugetul] și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Nicușor Dan susține și finanțarea suplimentară a noilor priorități

Președintele a prezentat public obiectivul inițiativei sâmbătă, 3 octombrie. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul »Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook, potrivit Stiripesurse.

În același mesaj, șeful statului a enumerat domeniile pentru care semnatarii propun resurse suplimentare:

• securitate și apărare;
• competitivitate;
• conectivitate;
• securitate energetică;
• reziliență, adică capacitatea de a face față crizelor.

Președintele a exprimat și disponibilitatea de a lucra la noi resurse proprii ale bugetului european, venituri care ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale.

Statele semnatare sunt:

• Bulgaria;
• Croația;
• Cipru;
• Cehia;
• Estonia;
• Grecia;
• Ungaria;
• Italia;
• Letonia;
• Lituania;
• Malta;
• Polonia;
• Portugalia;
• România;
• Slovacia;
• Slovenia;
• Spania.

Negocierile includ cinci taxe europene și rambursarea datoriei din pandemie

Comisia Europeană a propus cinci noi taxe la nivelul UE, cu venituri estimate la 66 de miliarde de euro pe an. Franța susține pachetul, dar mai multe guverne naționale contestă propuneri individuale, temându-se că ar fi afectate disproporționat.

În scrisoare, semnatarii cer ca noile resurse proprii să fie autentice, echitabile, simple și neregresive, adică să nu apese proporțional mai mult asupra celor cu venituri mai mici.

Pentru a lăsa mai mulți bani disponibili în buget, grupul solicită și amânarea rambursărilor datoriei acumulate în pandemia de Covid-19. Aceste plăți sunt estimate la 25 de miliarde de euro anual. Statele se opun, de asemenea, rabaturilor, reducerile contribuțiilor bugetare acordate țărilor mai bogate.

Calendarul electoral din 2027 poate complica obținerea unui acord

Naumescu anticipează negocieri dificile, desfășurate pe parcursul a cel puțin trei Consilii Europene planificate până în decembrie 2026. Obiectivul este un compromis acceptabil pentru cei 27 de lideri.

Consilierul prezidențial leagă urgența negocierilor și de alegerile prevăzute în 2027 în Franța, Italia, Spania și Polonia. În cazul Spaniei, el a menționat posibilitatea, vehiculată public, ca scrutinul să aibă loc mai devreme.

În evaluarea sa, dacă nu se ajunge la un compromis în decembrie 2026, următorul moment favorabil unui acord ar putea apărea abia în toamna lui 2027.

Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, urmează să prezinte un cadru de negociere revizuit după cel elaborat de președinția cipriotă în primul semestru, a explicat Naumescu. Documentul va pregăti discuțiile celor 27 de lideri la Consiliul European din 15 și 16 octombrie, la Bruxelles.

În marja summitului, Meloni și Dan vor găzdui o reuniune informală pentru coordonarea pozițiilor statelor semnatare.