Romanii pot cere 600 de euro pentru zborurile intarziate de pasageri agresivi. Conditiile europene

Dar legislatia europeana arata cu totul altfel in realitate.

Cifrele agresivitatii la bordul avioanelor

Incidentele provocate de comportamentul perturbator cresc simtitor in timpul sezonului estival. Datele oficiale furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) arata ca in Uniunea Europeana are loc un astfel de incident, in medie, o data la aproximativ trei ore. Aproape 70% dintre aceste cazuri implica forme de agresiune fizica sau verbala indreptata impotriva echipajului sau a altor pasageri.

Iar la nivel global, statisticile raman ingrijoratoare, desi arata o usoara imbunatatire. Datele Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA) (bazate pe 93.107 rapoarte transmise de peste 140 de companii aeriene) indica o scadere a frecventei: de la un incident la fiecare 307 zboruri in 2024, la unul la fiecare 355 de zboruri in 2025.

Cifrele vorbesc de la sine.

Cum se demonteaza scuza companiilor aeriene

Ce inseamna asta concret pentru un roman care asteapta in aeroport? Conform Regulamentului european (CE) nr. 261/2004, pasagerii au dreptul la compensatii de pana la 600 de euro daca zborul ajunge la destinatie cu o intarziere de cel putin trei ore, este anulat cu mai putin de 14 zile inainte de plecare sau este deviat. Singura exceptie legala este atunci cand operatorul demonstreaza existenta unor circumstante cu adevarat extraordinare.

O analiza detaliata publicata recent de Adevarul arata ca jurisprudenta stabilita de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) impune conditii stricte. Compania trebuie sa dovedeasca faptul ca incidentul a fost imprevizibil, ca exista o legatura directa cu intarzierea, ca nu a contribuit la situatie si ca a luat masuri rezonabile pentru limitarea efectelor.

Cristiana Toscano, avocat specializat in dreptul aviatiei la AirAdvisor Portugalia, clarifica obligatiile operatorilor: „Compania trebuie să demonstreze nu doar că comportamentul pasagerului a fost imprevizibil și în afara controlului său, ci și că perturbarea a fost cauzată în mod direct de acel comportament și că a luat toate măsurile rezonabile înainte, în timpul și după incident”.

Detaliul de la poarta de imbarcare face diferenta

Si totusi, cum se face diferenta intre un caz de forta majora si o neglijenta a personalului? Daca un pasager miroase a alcool sau este recalcitrant inca de la poarta de imbarcare, iar angajatii ii permit accesul in aeronava, compania pierde automat argumentul imprevizibilitatii.

Francesca Coppola, avocat la AirAdvisor Italia, explica exact aceasta nuanta juridica. „Un atac de panică survenit brusc, un episod psihiatric sau un pasager care devine violent fără niciun semn de avertizare sunt situații cu adevărat imprevizibile”, arata avocata. In schimb, ea precizeaza ca in cazul persoanelor vizibil afectate de alcool, situatia se schimba radical: „Totul se reduce la probe: observațiile făcute la îmbarcare, rapoartele echipajului și declarațiile martorilor. Compania aeriană trebuie să demonstreze că nu ar fi putut împiedica îmbarcarea acelui pasager”.

Pasii obligatorii pentru recuperarea banilor

Pana la urma, operatorii nu pot folosi un scandalagiu ca scuza universala pentru a nu plati despagubirile prevazute de lege. Anton Radchenko, CEO al AirAdvisor, subliniaza ca textul legii europene este clar.

„Regulamentul UE261 nu analizează doar dacă la bord a avut loc un incident, ci și dacă acesta putea fi prevenit și dacă operatorul aerian a luat toate măsurile rezonabile pentru a limita consecințele odată ce incidentul s-a produs”, a declarat Radchenko. El adauga ca pasagerii de buna credinta nu isi pierd drepturile din cauza altora: „Îl pierd doar dacă operatorul aerian poate demonstra că nu a avut nicio contribuție la producerea incidentului, și trebuie să dovedească acest lucru, nu doar să îl afirme”.

Daca treceti printr-o astfel de situatie, cereti imediat companiei aeriene o explicatie scrisa cu motivul exact al intarzierii. Pastrati capturi de ecran ale aplicatiilor de monitorizare a zborurilor, poze cu panourile din aeroport si bonurile fiscale pentru mese, transport sau cazare. Regulamentul european prevede ca operatorul aerian este obligat sa suporte aceste cheltuieli pe durata perturbarii, separat de compensatia financiara de pana la 600 de euro.