Ambasada Rusiei la București acuză direct Ucraina pentru minele care plutesc în derivă în Marea Neagră, invocând un număr de 420 de dispozitive periculoase. Replica Ministerului Apărării Naționale a venit prompt și cataloghează afirmațiile drept o încercare de a distorsiona realitatea, plasând responsabilitatea exclusiv în tabăra Federației Ruse.
Acuzațiile Moscovei, via București
Într-o postare pe Facebook, Ambasada Rusiei a reacționat la o declarație a ministrului român al Apărării, Radu Miruță, din 25 martie 2026, unde acesta vorbea despre experiența României în „deminarea minelor marine din Marea Neagră din partea Federaţiei Ruse”.
Reprezentanța diplomatică rusă susține că lucrurile stau, de fapt, complet diferit.
„Minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au exclusiv origine ucraineană şi nu au nicio legătură cu Rusia, fapt bine cunoscut de specialiştii Ministerului Apărării”, se arată în mesajul Ambasadei. Iar pentru a-și susține punctul de vedere, oficialii ruși aduc în discuție un avertisment mai vechi. „Încă din martie 2022, Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei avertiza că 420 de mine marine ancorate produse în prima jumătate a secolului XX au fost instalate de forţele navale ale Ucrainei la accesul către porturile Odessa, Oceakov, Cernomorsk şi Iujnîi”.
Explicația lor? E drept că pare simplă: „din cauza furtunilor, cablurile care legau minele de ancorele de fund s-au rupt, după care acestea s-au deplasat liber (au derivat) în partea de vest a Mării Negre şi în strâmtoarea Bosfor”.
Replica fermă a Ministerului Apărării
Răspunsul autorităților române nu s-a lăsat așteptat.
Tot printr-un mesaj publicat pe Facebook, Ministerul Apărării a respins categoric versiunea prezentată de partea rusă. Dar cine are, până la urmă, dreptate în acest schimb de replici? MApN indică un singur vinovat.
„Situaţia creată de minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au la origine exclusiv acţiunile Federaţiei Ruse împotriva unui stat suveran şi independent, Ucraina, fapt bine cunoscut de reprezentanţii Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti”.
Mai mult, ministerul consideră aceste declarații o tactică de dezinformare. „Încercările repetate de a distrage atenţia opiniei publice de la cauzele evidente ale ameninţărilor de la Marea Neagră sunt doar manifestări ale intenţiei Federaţiei Ruse de a distorsiona realitatea”, au transmis reprezentanții MApN.
De la ce a pornit totul?
Scânteia acestui conflict diplomatic pare să fie o declarație de luni a ministrului Radu Miruţă. Acesta anunța că România ar putea participa la dezescaladarea situației din Strâmtoarea Ormuz cu ofițeri de stat major, schimb de informații sau chiar „cu personal care a căpătat experienţă în ultimii ani pe zona de deminare”, făcând referire la incidentele din Marea Neagră.
Numai că ministrul a revenit ulterior cu precizări în mai multe interviuri. Miruță a explicat că la nivelul instituțiilor din România nu s-a luat încă o decizie concretă privind modul de contribuție la stabilitatea din zona tranzitată de petrolierele din Orientul Mijlociu (o zonă extrem de importantă strategic), subliniind că nu se pune problema ca România să trimită soldați care să se implice direct în conflict.
