Curtea de Conturi indică suspiciuni privind recalcularea pensiilor pentru 2,2 milioane de beneficiari

Misiunea Curții de Conturi la CNPP s-a desfășurat în perioada 18 august 2025 – 27 februarie 2026. Auditorii au consemnat „deficiențe cu influențe semnificative și generalizate” în situațiile financiare ale instituției.

În România sunt aproximativ 4,6 milioane de pensionari. Raportul indică suspiciuni statistice la un număr mare de dosare, nu verificarea individuală a tuturor pensiilor.

Recalcularea după Legea 360 a fost afectată de problemele sistemului informatic

Erorile analizate apar la recalcularea făcută în baza Legii nr. 360/2023, cu raportare la datele valabile la 31 august 2024 și la valoarea punctului de referință de 81 de lei.

Curtea de Conturi arată că sistemul informatic folosit de CNPP nu a preluat integral datele existente înainte de recalculare. În plus, aplicația nu a delimitat corect stagiul de cotizare contributiv folosit la deschiderea dreptului de pensie de stagiul luat în calcul pentru punctele de stabilitate, ceea ce a dus la includerea sau excluderea greșită a unor perioade, inclusiv stagii lucrate în condiții deosebite sau speciale.

Pentru cele 574.060 de cazuri cu punctaj anual mai mare decât cel cuvenit, auditorii au estimat prin extrapolare o supraevaluare a cheltuielilor de 71.105.648 lei.

Pentru 2.211.060 de beneficiari există suspiciuni că punctajul anual a fost mai mic decât cel cuvenit. În această categorie, subevaluarea estimată a cheltuielilor ajunge la 230.364.905 lei.

Aceste 2.211.060 de situații nu au fost verificate individual. Auditorii au selectat un eșantion de 22 de cazuri, pentru care plățile însumau 77.148 lei, iar în 9 dintre ele pensiile pentru limită de vârstă au fost stabilite cu 2.147 lei sub nivelul cuvenit.

Raportul separă mai multe tipuri de erori, inclusiv la invaliditate și pensia anticipată

La pensiile de invaliditate recalculate în baza art. 144 din Legea nr. 360/2023, Curtea de Conturi a estimat o supraevaluare de 2.971.789 lei și o subevaluare de 22.069.295 lei.

La pensiile anticipate, pentru drepturi calculate eronat începând cu luna septembrie 2024, subevaluarea estimată a fost de 2.933 de lei.

Pentru drepturi de pensie pentru limită de vârstă calculate anterior recalculării în baza aceleiași legi, unele case teritoriale au înregistrat o subevaluare estimată la 311.745.847 lei și o supraevaluare de 2.561 de lei.

Nepreluarea punctajelor aferente stagiilor de cotizare din sistemul agricol a dus la o supraevaluare estimată de 20.079.030 lei a cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale de stat și la o subevaluare corespunzătoare a cheltuielilor din bugetul de stat.

Stabilirea incorectă a stagiului de cotizare contributiv pentru acordarea sau neacordarea punctelor de stabilitate a mai generat o supraevaluare estimată la 5.302.780 lei și o subevaluare de 783.784 lei.

Auditul a mai identificat plata simultană a pensiei pentru limită de vârstă și a salariului, în cazul unor salariate care optaseră pentru prelungirea raportului de serviciu până la vârsta legală de pensionare prevăzută pentru bărbați. Supraevaluarea estimată în aceste cazuri a fost de 97.700 de lei.

În perioada ianuarie-august 2024, unele case teritoriale au menținut în plată pensii de invaliditate pentru beneficiari care aveau și venituri din situații pentru care asigurarea era obligatorie. Supraevaluarea estimată a fost de 243.159 de lei.

Au mai fost găsite pensii de invaliditate menținute în plată pentru beneficiari care îndeplineau condițiile de trecere la pensia pentru limită de vârstă, cu sume afectate estimate la 359.393 de lei, prin subevaluare sau supraevaluare, după caz.

În alte situații, unele case teritoriale au plătit pensii de invaliditate unor beneficiari care, după revizuirea medicală, primiseră încadrare într-un alt grad de invaliditate. Supraevaluarea estimată a fost de 130.854 de lei.

Pentru pensii de invaliditate stabilite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023, neacordarea unor majorări de punctaje medii anuale a dus la o subevaluare estimată la 33.188.285 de lei.

La pensiile anticipate și anticipate parțiale, unele case teritoriale au menținut în plată drepturi pentru beneficiari care aveau și venituri din situații pentru care asigurarea era obligatorie. Aici, supraevaluarea estimată a fost de 290.043 de lei.

Alte pensii anticipate și anticipate parțiale au fost menținute în plată pentru beneficiari care îndeplineau condițiile de trecere la pensia pentru limită de vârstă, cu sume afectate estimate la 321.715 lei, prin subevaluare sau supraevaluare, după caz.

Curtea de Conturi a mai consemnat o subevaluare de 48.422 de lei la ajutorul de deces, în cazuri în care plata s-a făcut la nivelul aferent unui membru al familiei.

Unele pensii au continuat să fie virate după deces, iar pensiile de urmaș au fost plătite și fără drept

După încrucișarea bazelor de date ale CNPP cu evidențele persoanelor decedate, auditorii au identificat cazuri în care pensiile au fost virate mai mult de trei luni consecutive după deces. În aceste situații nu fuseseră emise decizii de debit sau rețineri la plată, iar suma achitată necuvenit a fost estimată la 548.821 de lei.

Raportul arată și că unele case teritoriale au acordat pensii de urmaș unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile legale. Suma totală estimată a fost de 510.906 lei.

• 360.608 lei reprezintă plăți către beneficiari care realizau venituri din situații pentru care asigurarea era obligatorie.
• 150.298 lei reprezintă plăți către urmași care nu au dovedit continuarea studiilor sau figurau ca exmatriculați în Registrul Educațional Integrat.

În același capitol, Curtea de Conturi a estimat la 17.521 de lei subevaluarea unor pensii de urmaș recalculate la un nivel mai mic decât cel cuvenit, prin extrapolare la o populație de 43 de tranzacții.

Auditul a găsit și sporuri, facilități fiscale și salarii plătite în afara cadrului legal

Raportul nu se oprește la plata pensiilor. Auditorii au identificat și nereguli salariale la CNPP și la unele case teritoriale.

Plata unor funcții de șef de birou care trebuiau desființate a generat cheltuieli estimate la 119.410 lei.

Sporurile de confidențialitate acordate fără temei în legislația-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice au dus la o supraevaluare estimată de 140.332 de lei.

Unele case de pensii au acordat facilități fiscale, prin nereținerea impozitului pe veniturile salariale și a contribuției de asigurări sociale, pentru funcții care nu presupuneau crearea de programe informatice. Suma estimată a fost de 456.970 de lei.

Curtea de Conturi a mai găsit erori la majorarea cu 10% pentru activitatea de control financiar preventiv propriu, aplicată la un salariu deja majorat cu 15% pentru complexitatea muncii, în locul salariului de bază din grilă. În eșantionul verificat, suma plătită în plus în luna testată a fost de 1.387 de lei, iar prin extrapolare rezultă o valoare estimată de 332.983 de lei.

Fondul de rezervă a fost folosit repetat pentru plata pensiilor curente

Curtea de Conturi critică și folosirea Fondului de rezervă bugetară pentru cheltuieli recurente, deși acest fond este destinat cheltuielilor urgente sau neprevăzute.

CNPP a primit din Fondul de rezervă:

• 196.000.000 de lei în 2022, prin HG nr. 1472/2022;
• 657.186.000 de lei în 2023, prin HG nr. 1153/2023;
• 1.600.000.000 de lei în 2024, prin HG nr. 1443/2024.

Auditorii au arătat că aceste sume au fost cerute pentru plata drepturilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii și au apreciat că solicitarea banilor la final de exercițiu bugetar a devenit o practică, deși bugetul sistemului public de pensii este aprobat de Parlament.

Măsurile cerute de Curtea de Conturi au termen până la 31 decembrie 2026

La finalul auditului, Curtea de Conturi a recomandat recalcularea pensiilor stabilite greșit, recuperarea plăților necuvenite și actualizarea sistemelor informatice. Termenul pentru implementarea măsurilor este 31 decembrie 2026.