Companiile petroliere și de gaze au înregistrat cel mai bun an din istorie, zdrobind practic orice alt sector de pe piața bursieră. Prețul petrolului a sărit în aer după ce președintele Trump a declarat într-un discurs de 19 minute că războiul împotriva Iranului este „aproape de final”, fără însă a oferi vreun detaliu concret. Imediat, țițeiul Brent a depășit 105 dolari pe baril, în timp ce contractele pe țițeiul american WTI se tranzacționau în jurul valorii de 104 dolari pe baril.
Cine a câștigat cel mai mult
Dacă ai acțiuni la companii de energie, probabil zâmbești larg acum. Sectorul energetic a bătut toate celelalte sectoare cu cel mai mare avans înregistrat vreodată, lăsând în urmă atât tehnologia, cât și indicele general S&P 500.
Cifrele vorbesc de la sine.
Performanța sectoarelor a fost următoarea:
- Energie: +36,5%
- Tehnologie: -10%
- Indicele general S&P 500: -4,6%
Și nu vorbim de creșteri mici. Unele companii au avut randamente spectaculoase. În SUA, Occidental Petroleum a crescut cu 49,6%, urmată de Marathon Petroleum (+43,8%) și ConocoPhillips (+35,8%). Nici giganții Exxon (+33,1%) și Chevron (+28,5%) nu s-au lăsat mai prejos. Dar campioana absolută vine din Europa: Equinor (gigantul norvegian) a înregistrat o creștere uluitoare de 69,2%. În urma sa s-au clasat Eni din Italia (+43,9%) și TotalEnergies din Franța (+36,5%).
Războiul și strâmtoarea blocată
Cum vine asta, o creștere atât de mare? E drept că sunt trei motive principale care au alimentat această explozie. Primul și cel mai clar este conflictul din Orientul Mijlociu. Războiul a blocat practic o arteră vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol. Strâmtoarea Hormuz, un canal maritim îngust prin care tranzitează o cantitate uriașă de petrol și gaze, a fost aproape închisă traficului normal. Asta a scos brusc de pe piață între 7 și 8 milioane de barili pe zi. Când oferta scade atât de dramatic, prețul crește automat.
Cel mai afectat este Qatarul, pentru că aproape tot gazul natural pe care îl exportă trebuie să treacă prin acea strâmtoare. Iar înlocuirea lui rapidă este practic imposibilă, ceea ce a dus la prețuri uriașe și volatile la gaze.
Setea de curent a Inteligenței Artificiale
Un alt motor, poate mai puțin vizibil la prima vedere, este boom-ul Inteligenței Artificiale. Centrele de date care rulează sisteme AI sunt niște consumatori monstruoși de electricitate, funcționând non-stop, 24 de ore din 24. V-ați gândit vreodată la asta? Se estimează că doar în Statele Unite, consumul de energie al acestor centre ar putea crește de 30 de ori până în 2035. Pe bune, de 30 de ori! Asta înseamnă o nevoie colosală de petrol, gaze și orice altă sursă de energie în viitorul foarte apropiat. În plus, investitorii par să se fi săturat de acțiunile din tehnologie, considerate scumpe și care au și scăzut, așa că și-au mutat banii în sectorul energetic, văzut acum ca fiind mai sigur și mult mai profitabil.
Va mai dura euforia?
Probabil că da, cel puțin pentru o vreme. Companiile petroliere sunt mai disciplinate financiar ca înainte; nu mai cheltuiesc banii fără noimă, ci îi returnează acționarilor și își achită datoriile, ceea ce le face mai stabile. Cererea de energie, alimentată de AI, este în creștere, nu în scădere, iar aprovizionarea rămâne limitată cât timp conflictul din Orientul Mijlociu continuă.
Numai că nu doar petrolul și gazele merg bine. Energia verde și cea nucleară sunt și ele pe val. Giganți tech precum Microsoft, Google și Amazon cumpără cantități uriașe de energie verde prin contracte pe termen lung (uneori chiar și 25 de ani), garantând venituri stabile pentru producătorii din regenerabile. Iar energia nucleară este vedeta surpriză, oferind energie curată și constantă 24/7, un avantaj pe care sursele solare sau eoliene nu îl au întotdeauna. Ca dovadă, fondurile de investiții în uraniu au crescut cu peste 113% în ultimul an.
