Consilierul prezidențial pentru securitate națională Marius Lazurca și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au ajuns la Pentagon într-un moment critic pentru securitatea continentului. Departamentul american al Apărării desfășoară Europe Posture Review, cea mai amplă reevaluare a prezenței militare americane în Europa de la sfârșitul Războiului Rece. Miza nu mai este numărul de soldați trimiși în țara noastră, ci capacitatea României de a susține logistic flancul estic.
Trecerea la noua arhitectura de securitate
Arhitectul acestei schimbări masive este Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru Politică și strateg influent al administrației Trump. Acesta cere ca SUA să se concentreze pe competiția cu China în Indo-Pacific, lăsând aliaților europeni responsabilitatea apărării convenționale. În interiorul Pentagonului, conceptul poartă deja numele de „NATO 3.0”.
Și cum se traduce asta pentru noi?
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu (aflată în plin proces de extindere) este văzută la Washington ca un viitor nod logistic esențial pentru Marea Neagră, Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest. Colby le-a prezentat oficialilor români noua abordare, unde întrebarea principală nu mai este „câți soldați americani sunt în România?”, ci „ce poate oferi România pentru ca Alianța să lupte mai eficient?”. Oficialul american a punctat că cheltuielile pentru apărare trebuie transformate urgent în capacități reale de luptă.
Frontul invizibil din Ucraina dicteaza regulile
Această schimbare de paradigmă vine direct din lecțiile dure învățate la granița României. Aici, Rusia și Ucraina au transformat complet modul în care se poartă un conflict armat.
Spectrul electromagnetic a devenit noul câmp de luptă.
Iar o analiză detaliată publicată recent de Adevarul arată exact cum funcționează acest război invizibil. În noaptea de 25 spre 26 noiembrie 2024, Rusia a lansat un atac masiv cu drone Shahed. Surpriza? Aproape jumătate dintre aparate nu au fost doborâte de rachetele Patriot. Au dispărut pur și simplu de pe traseul planificat, iar unele au ajuns tocmai în Belarus, după ce sistemele ucrainene de război electronic le-au falsificat coordonatele de navigație.
Până la urmă, distrugerea fizică a țintei nici măcar nu mai este necesară dacă poți păcăli drona că se află în alt loc.
Cursa tehnologica intre Rusia si Ucraina
Rusia a intrat în război cu un avantaj uriaș, investind două decenii în sisteme de bruiaj. Moscova folosește complexul Krasukha-4 pentru a bruia radare și sateliți, creând un „nor electronic” în jurul trupelor sale. Sistemele R-330 Jitel generează adevărate „zone moarte” din punct de vedere electromagnetic, Borisoglebsk-2 atacă comunicațiile tactice, iar Leer-3 perturbă rețelele mobile. Mai mult, sistemul strategic Murmansk-BN are o rază declarată de acțiune de până la 5.000 de kilometri, fiind detectat până în nordul Norvegiei.
Efectele s-au văzut rapid pe front. Celebrele drone turcești Bayraktar TB2 au devenit inutile după primele luni, iar proiectilele americane ghidate Excalibur și-au pierdut complet precizia din cauza bruiajului rusesc.
Dar ucrainenii au reacționat cu o viteză uluitoare. Au creat rapid sistemul Bukovel-AD, montat pe mașini civile, care detectează și neutralizează dronele rusești de recunoaștere Orlan-10. Apoi au pus în funcțiune proiectul secret Pokrova, responsabil pentru devierea dronelor Shahed prin modificarea semnalului GPS.
Moscova a fost obligată să treacă la sisteme mai mici și mobile, precum Volnorez și Lesochek, pentru a-și proteja tranșeele de atacurile punctuale cu drone.
Expertiza necesară pentru a înțelege aceste mutări strategice provine din mediul academic militar american de top, precum Universitatea Națională de Apărare a SUA (NDU). Printre absolvenții și decidenții care au modelat doctrina Pentagonului se numără foști secretari ai Apărării ca William J. Perry și James Mattis, subsecretarul de stat Paul Kaminski, alături de generali de top precum Colin Powell, John Shalikashvili, John Kelly, James G. Stavridis sau T. Michael Moseley. Pe lista experților internaționali formați în SUA se află Benny Gantz din Israel, dar și generalii români Gheorghe Catrina și Mircea Mândru.
Cert e că efectele acestui război tehnologic au depășit granițele Ucrainei, iar la Marea Neagră se înregistrează deja interferențe GPS constante și incidente repetate cu drone rusești căzute în Delta Dunării și județul Constanța.
