Sindicatele pun presiune pe Executiv chiar de la mijlocul anului. Blocul Național Sindical solicită oficial ca salariul minim brut pe economie să ajungă la pragul de 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027. Măsura este cerută de urgență pentru a acoperi gaura lăsată în buzunarele oamenilor de inflație, organizația avertizând clar că „lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare”.
Banii pierduți de salariați în ultimele luni
Cifrele sunt clare.
Iar realitatea de la raft confirmă statisticile. „În decurs de numai 18 luni, salariații plătiți cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%”, arată organizația sindicală. Să fim serioși, pentru un angajat plătit la limita de jos, suma face o diferență uriașă în bugetul familiei.
Doar în 2025, puterea de cumpărare a salariului net s-a topit cu aproximativ 227 de lei pe lună. Și inflația din prima jumătate a acestui an a mai tăiat încă 111 lei lunar din veniturile muncitorilor. BNS explică faptul că majorarea intrată în vigoare la 1 iulie și reducerea deducerii fiscale de la 300 la 200 de lei „nu reușește nici măcar să compenseze pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an și jumătate”.
Acuzații dure la adresa Guvernului
V-ați întrebat de ce s-a întârziat atât de mult aplicarea noilor grile salariale? Sindicaliștii spun că Guvernul (care avea obligația legală să acționeze încă din iarnă) a preferat pur și simplu să tragă de timp în favoarea patronatelor. Așa cum semnalează Adevarul într-un material publicat recent, costul acestei amânări a fost suportat exclusiv de angajați.
„Majorarea salariului de bază minim brut pe țară, aplicabilă de astăzi, 1 iulie 2026, vine cu o întârziere de șase luni față de momentul la care aceasta ar fi trebuit să intre în vigoare”, subliniază BNS. Legea 283/2024 prevedea clar că noul salariu, cuprins între 4.325 și 4.590 de lei brut, trebuia să se aplice de la 1 ianuarie 2026. Numai că reprezentanții lucrătorilor acuză Executivul că „a preferat soluția de creștere a salariului minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii și a amânat această creștere pentru iulie 2026”.
Până la urmă, peste un milion și jumătate de români au fost prinși la mijloc. „Salariații remunerați cu salariul minim, dar și cei aflați în intervalul 4.050, 4.325 de lei, adică aproximativ 1,76 milioane de salariați, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern și mediul de afaceri”, acuză liderii sindicali. Aceștia susțin că amânarea a funcționat practic ca o „măsură compensatorie acordată mediului de afaceri afectat de deciziile fiscale și economice adoptate de Guvern”. Aici intră direct liberalizarea pieței energiei, majorarea TVA, accizele mai mari și introducerea impozitului pe cifra de afaceri.
Cum arată planul pentru 2027
Dar lucrurile nu se opresc la criticile momentului. România rămâne blocată în topul țărilor europene cu cel mai ridicat nivel al sărăciei în muncă, iar soluția cerută viitorului Executiv este radicală.
„Pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani și pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe țară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027”, transmite BNS. Organizația atrage atenția că mecanismul legal trebuia să asigure „stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală și ca măsură de cumpărare a bunăvoinței mediului de afaceri”.
Conform cerințelor, grila salarială trebuie stabilită „în mod transparent”, pentru a sprijini familiile și a reduce inegalitățile. Până la noi negocieri cu autoritățile, angajații români încasează începând din luna iulie salariul minim majorat conform actualei legislații, cu deducerea fiscală redusă la valoarea de 200 de lei.
