Un adolescent de 16 ani la volanul unei mașini mici, pe banda a doua a autostrăzii, printre camioane și SUV-uri care rulează cu 130 km/h. Această imagine ar putea deveni istorie în curând. Guvernul analizează interzicerea accesului tinerilor cu permis categoria B1 pe drumurile de mare viteză, considerând riscul mult prea mare. Măsura face parte dintr-un val de schimbări mult mai amplu, care include și o directivă europeană ce va impune inspecții tehnice anuale pentru mașinile mai vechi de zece ani. Articolul de față compilează toate informațiile despre modificările care vor redesena regulile de circulație în România.
Adio, autostradă, la 16 ani
Propunerea care a încins cel mai mult spiritele vizează direct siguranța celor mai tineri șoferi. Autoritățile de la București vor să închidă o „zonă gri” a legislației actuale. Acum, legea interzice pe autostrăzi doar vehiculele care, prin construcție, nu pot depăși 50 km/h. Problema? Microcarurile pe care le pot conduce tinerii de 16 ani cu permis B1, deși sunt considerate vulnerabile, pot atinge tehnic și 90 km/h, ceea ce le permite legal accesul pe șoselele rapide.
Surse din Ministerul de Interne, citate de presă, confirmă că se lucrează la un pachet legislativ pentru a corecta situația. Restricția nu s-ar aplica doar autostrăzilor, ci și drumurilor expres. Argumentul principal este simplu și direct: combinația dintre experiența aproape zero a unui șofer adolescent și vitezele mari din trafic este o rețetă pentru dezastru. Aceste vehicule, cu o masă proprie între 400 și 550 kg și o putere de maximum 15 kW, nu oferă protecția structurală a unui autoturism standard în cazul unui impact.
Oficialii consideră că un microcar devine un obstacol periculos într-un flux de trafic unde viteza medie depășește 130 km/h. Maturitatea decizională a unui tânăr de 16 ani în condiții de stres maxim este un alt factor luat în calcul. Propunerea se află încă în faza de analiză și consultare publică, nefiind adoptat niciun act normativ oficial. Până la publicarea în Monitorul Oficial, regulile actuale rămân în vigoare.
De ce acum? Cifrele negre ale României
Inițiativa autorităților române nu este una izolată. Ea vine pe fondul unei realități sumbre: România este de ani buni campioană în Uniunea Europeană la numărul de decese în accidente rutiere, raportat la populație. Presiunea pentru a îmbunătăți siguranța pe șosele este, Deci, imensă, atât la nivel intern, cât și din partea partenerilor europeni. Interzicerea accesului celor mai vulnerabili participanți la trafic pe cele mai periculoase drumuri este văzută ca o măsură de prevenție directă, menită să protejeze viețile tinerilor.
Valul de schimbări vine de la Bruxelles
În paralel cu discuțiile de la București, un set de reguli mult mai cuprinzător se pregătește la nivel european. O propunere a Comisiei Europene, aflată deja pe masa Parlamentului European și a Consiliului, vizează o reformă completă a standardelor de siguranță rutieră, considerate „învechite”. Directiva, odată adoptată, va trebui implementată și în România, aducând schimbări concrete pentru milioane de șoferi.
Cea mai importantă modificare este introducerea inspecțiilor tehnice periodice (ITP) anuale pentru autoturismele și autoutilitarele mai vechi de zece ani. Comisia argumentează că aceste vehicule sunt „responsabile pentru o cantitate disproporționată de emisii nocive” și prezintă riscuri de siguranță mai mari. Pe lângă ITP-ul anual, noile standarde vor include:
- Teste noi pentru vehiculele electrice și pentru sistemele electronice de siguranță (precum frânarea de urgență sau asistența la menținerea benzii).
- Metode avansate de testare a emisiilor pentru a identifica mai ușor mașinile foarte poluante.
- Măsuri dure împotriva fraudării odometrului, prin facilitarea schimbului de date între statele membre.
- Introducerea certificatelor de înmatriculare digitale ca standard, pentru a simplifica birocrația.
Miza acestei reforme europene este uriașă. Comisia estimează că noile reguli ar putea preveni aproximativ 65.000 de vătămări corporale grave și ar putea salva circa 7.000 de vieți în următorii 25 de ani la nivelul întregii Uniuni.
Ce urmează și când intră în vigoare
Calendarul exact al acestor modificări depinde de două parcursuri legislative diferite. Propunerea românească privind interzicerea accesului șoferilor de 16 ani pe autostrăzi și drumuri expres trebuie să treacă prin procesul de dezbatere publică, avizare interministerială și, în final, să fie adoptată de Guvern sau Parlament. Momentan, nu există un termen limită asumat.
Doar că directiva europeană are un drum mai lung, dar cu un final cert. După ce va fi evaluată și votată de Parlamentul European și de Consiliu, statele membre, inclusiv România, vor avea o perioadă de timp definită pentru a o transpune în legislația națională. De obicei, acest proces durează între 18 și 24 de luni. Deci, ITP-ul anual pentru mașinile vechi și celelalte măsuri europene ar putea deveni obligatorii în România undeva spre finalul anului 2027 sau începutul lui 2028.
Surse:
