Sondaj alarmant: 22% dintre europeni ar prefera dictatura. 53% dintre români nu mai susțin partidul votat

Cercetarea, realizată de institutul AboutPeople pentru think tank-ul Progressive Lab, a fost efectuată în cinci state, printre care și România, între 25 noiembrie și 16 decembrie. Potrivit Adevărul, care citează datele publicate de POLITICO, europenii nu resping democrația ca principiu, ci sunt tot mai frustrați de rezultatele concrete ale acesteia.

Cifrele neîncrederii: Câți europeni sunt dispuși să renunțe la democrație

Datele arată că 22% dintre respondenții din Grecia, Franța, Suedia, Regatul Unit și România afirmă că ar prefera o dictatură în anumite circumstanțe. Mai mult, un procent de 26% declară că nu i-ar deranja dacă un lider „capabil și eficient” ar limita drepturile democratice și nu ar fi tras la răspundere de cetățeni.

Totuși, ideea unei conduceri autoritare nu este încă majoritară. O majoritate de 69% dintre cei chestionați resping în mod explicit această perspectivă, indicând că atașamentul față de valorile democratice fundamentale persistă.

De ce nu mai funcționează democrația pentru cetățeni

Nemulțumirea nu vizează conceptul de democrație, ci aplicarea sa practică. George Siakas, profesor la Universitatea Democritus din Tracia, subliniază că nu este vorba despre o respingere globală a sistemului, ci despre o nemulțumire cu „modul în care acesta funcționează”, marcată de accente anti-elite și anti-establishment.

Această frustrare se reflectă și în încrederea acordată instituțiilor. Uniunea Europeană se bucură de cea mai mare încredere, cu 43%, dar este urmată la mare distanță de presă (27%) și, pe ultimul loc, de partidele politice, cu doar 24%.

România și Grecia, în topul distanțării față de clasa politică

Ruptura dintre cetățeni și partidele politice este evidentă în cifre. În Grecia, 55% dintre respondenți spun că nu se mai simt apropiați de partidul pe care l-au votat la ultimele alegeri, acesta fiind cel mai mare procent dintre țările analizate.

România se situează pe locul al doilea în acest clasament al dezamăgirii, cu 53% dintre cetățeni declarând că s-au distanțat de opțiunea lor electorală anterioară. Lista este completată de Regatul Unit (47%), Franța (43%) și Suedia (32%).

Un continent fără tipare clare și pericolul populist

Profesorul Dimitris Papadimitriou de la Universitatea din Manchester explică faptul că vechile tipare Est-Vest sau Nord-Sud nu mai sunt valabile pentru a înțelege Europa de astăzi. Acesta arată că nici măcar creșterea economică nu mai garantează consolidarea încrederii în democrația liberală.

România este un exemplu în acest sens: deși a înregistrat progrese economice, acest lucru nu s-a tradus într-o încredere mai solidă în instituții. În același timp, Suedia, un model tradițional de stabilitate, se confruntă cu presiuni asupra instituțiilor și cu o scădere a încrederii publice. Sondajul vine într-un context în care partidele populiste și naționaliste câștigă teren, iar o treime dintre respondenți nu consideră că ascensiunea extremei drepte în țări ca Germania, Franța și Regatul Unit reprezintă un pericol pentru democrație.

Rezultatele nu anunță o prăbușire iminentă a democrației, dar semnalează o oboseală civică profundă. Într-o perioadă marcată de crize succesive, de la cele economice la cele sanitare și geopolitice, tentația unui lider „providențial” reapare în imaginarul colectiv, o tendință suficient de prezentă pentru a îngrijora capitalele europene.