Alexandru Bălan, fostul director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova, a fost întâmpinat marți cu flori de agenți KGB la granița cu Belarus. Acesta a ajuns acolo în urma unui complex schimb de prizonieri, după ce a fost extrădat de România și grațiat de președinta Maia Sandu în schimbul eliberării a doi ofițeri SIS captivi în Rusia.
„Spionul repatriat”, primit cu onoruri
Presa de stat de la Minsk a publicat imagini cu momentul în care, „la punctul de trecere a frontierei de la graniţa dintre Belarus şi Polonia, Comitetul pentru Securitate de Stat (KGB) al Belarusului şi Agenţia de Informaţii Externe a Poloniei au efectuat un schimb între cinci persoane condamnate pentru spionaj în Belarus şi în Federaţia Rusă şi cinci cetăţeni reţinuţi pe teritoriul diferitelor ţări ale UE şi al altor state”.
În acest grup s-a aflat și Bălan. „Au fost repatriaţi de pe teritoriul polonez spionii belaruşi Aleksandr Balan şi Vladislav Nadeiko, precum şi doi cetăţeni ai Federaţiei Ruse – arheologul Aleksandr Butiaghin şi Nina Popova (la rândul ei suspectată de spionaj – n.r.)”, a transmis agenția de presă BelTA.
Iar oficialii regimului Lukașenko nu s-au sfiit să-l laude. „Preşedintele Republicii Belarus a dat instrucţiuni preşedintelui Comitetului pentru Securitate de Stat să acorde asistenţă maximă agenţilor noştri de informaţii, care, riscându-şi viaţa şi sănătatea, şi-au îndeplinit cu stoicism şi curaj datoria în numele Patriei”, a declarat Aleksandr Tarasevici, adjunctul şefului Direcţiei de anchetă a KGB.
Reacția lui Bălan, filmată și distribuită pe rețelele sociale, a fost scurtă: „o mare onoare”. Interlocutorul său i-a răspuns imediat: „mereu”.
O operațiune transatlantică complexă
Dar cum s-a ajuns aici, pe bune? Întreaga operațiune a fost, de fapt, un schimb complex mediat de Statele Unite. Trei cetăţeni polonezi deţinuţi în Belarus şi doi ofiţeri SIS aflaţi în detenţie în Rusia au fost eliberaţi. În contrapartidă, Republica Moldova a predat-o Rusiei pe Nina Popova, soția unui militar rus din Transnistria condamnată pentru mituirea unui vameș, și l-a predat Belarusului pe Alexandru Bălan, condamnat pentru trădare de ţară în interesul KGB-ului de la Minsk.
Ambasada SUA la Bucureşti a salutat „rolul vizibil” al României în acest schimb de spioni.
De altfel, mulțumiri au venit și din partea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și a premierului polonez Donald Tusk.
Rolul cheie al României
Alexandru Bălan fusese arestat anul trecut la Timișoara și a fost extrădat în Republica Moldova vinerea trecută. Preşedintele Nicuşor Dan a transmis marţi că autorităţile române au participat „activ şi cu succes” la un „efort transatlantic” care a vizat recuperarea celor doi ofiţeri moldoveni.
„SRI, în coordonare cu partenerii din Cehia, Polonia și Ungaria, a documentat acțiunile de spionaj în favoarea KGB Belarus derulate de Alexandru Bălan, fundamentând reținerea acestuia în România. În continuarea acțiunilor SRI, instituțiile judiciare române au acționat conform competențelor și au răspuns pozitiv solicitărilor autorităților din Republica Moldova de extrādare a cetățeanului moldovean, ceea ce a permis ulterior efectuarea schimbului”, a subliniat președintele României.
Cine este, de fapt, Alexandru Bălan
La prima vedere, un proeuropean convins. Alexandru Bălan participa frecvent la conferințe pe teme de securitate, numai că, în spatele acestei fațade, lucrurile stăteau puțin diferit. E drept că DIICOT îl suspecta că se întâlnea în secret cu ofițeri din KGB-ul din Belarus, cărora le oferea informații contra unor recompense financiare. Conform procurorilor, fostul director adjunct al SIS s-a întâlnit de două ori la Budapesta, în 2024 și 2025, cu ofiţeri de informaţii din cadrul KGB.
SRI a precizat că demascarea sa a fost rezultatul unei acțiuni complexe, derulată în cooperare cu serviciile de informaţii din Cehia, Polonia, Ungaria și Republica Moldova.
Condamnat la un an și șase luni de închisoare în Republica Moldova pe 15 aprilie, Bălan a fost numit adjunct al șefului SIS în martie 2016. Numirea sa a avut loc în perioada guvernului Pavel Filip, când scena politică de la Chișinău era controlată de oligarhul Vladimir Plahotniuc, condamnat recent la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.
