Spitalele ar urma să fie plătite după serviciile oferite, iar CNAS să negocieze prețurile medicamentelor

Finanțarea ar urma să țină cont de activitate, accesibilitate, calitate și rezultate, potrivit Forbes Romania.

Principiul capitolului dedicat sănătății este formulat astfel în documentul depus în Parlament: „Banii urmează pacientul, finanțarea urmează performanța, iar decizia urmează nevoia reală de sănătate”.

CNAS ar deveni cumpărător de servicii, medicamente și dispozitive

Rolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) s-ar schimba din plătitor și administrator de contracte în cumpărător strategic de servicii medicale, medicamente și dispozitive, în numele pacienților. Contractarea s-ar face în funcție de nevoile de sănătate, activitate, accesibilitate, calitate și rezultate, pe baza unei metodologii transparente.

Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate ar rămâne baza finanțării sistemului și garantul accesului la pachetul de bază. Asigurările suplimentare și complementare ar putea acoperi numai servicii și opțiuni din afara acestui pachet, fără reducerea drepturilor asiguraților și fără transferarea obligațiilor sistemului public către sectorul privat.

În politica farmaceutică, programul propune trecerea de la administrarea prețurilor la achiziții strategice și competiție între terapii. CNAS ar primi instrumente legale și instituționale pentru negocierea prețurilor și a condițiilor de rambursare.

În cadrul negocierilor ar putea fi utilizate mecanisme cost-volum și cost-volum-rezultat, acorduri dependente de rezultate și evaluări ale beneficiului terapeutic. De asemenea, planul prevede folosirea mai extinsă a medicamentelor generice și biosimilare, aplicarea ghidurilor terapeutice și lărgirea achizițiilor centralizate în situațiile în care acestea generează economii.

Cel puțin 2.000 de paturi paliative ar fi adăugate până în 2028

Paturile cu un grad redus de ocupare ar urma să fie transformate în capacități pentru ambulatoriu, spitalizare de zi, recuperare, îngrijirea pacienților cronici și servicii paliative.

Îngrijirilor paliative le este acordat statutul de prioritate națională. Până în 2028, programul stabilește adăugarea a cel puțin 2.000 de paturi, prin contractări suplimentare realizate de casele de asigurări și prin transformarea paturilor slab utilizate.

Planul mai cuprinde dezvoltarea serviciilor ambulatorii, a îngrijirii la domiciliu și a terapiei durerii. Managerii și șefii de secție din spitalele publice ar primi mai multă autonomie, iar activitatea efectivă și performanța ar urma să fie recompensate prin obiective asumate la nivelul spitalelor și secțiilor.

Un ecosistem digital interoperabil ar reuni un punct unic de acces pentru pacient și registre naționale de boli. Aceste instrumente sunt propuse pentru reducerea raportărilor redundante și îmbunătățirea planificării și controlului în sistem.

Medicina de familie ar primi un rol mai mare în prevenție

Medicina de familie ar urma să aibă un rol consolidat în depistarea precoce, prevenție, îngrijire continuă și gestionarea bolilor cronice. Ponderea medicinei primare și a prevenției în finanțarea CNAS ar crește pe baza unor ținte anuale măsurabile.

Prevenția ar începe încă din perioada prenatală. Măsurile anunțate vizează sănătatea maternă, identificarea sarcinilor cu risc și screeningul neonatal.

Educația pentru sănătate ar urma să fie dezvoltată sistematic începând din școală. Vaccinarea ar fi extinsă prin lărgirea listei de vaccinuri compensate și gratuite, alături de programe destinate grupurilor vulnerabile.

Pacienții oncologici și cei cu boli rare ar avea trasee integrate

Traseele medicale destinate pacienților oncologici și persoanelor cu boli rare ar urma să fie integrate și predictibile, acoperind drumul de la suspiciune și diagnostic precoce la tratament și monitorizare.

În program este prevăzut un acces mai larg la diagnostic molecular, testare genetică, PET-CT, radioterapie, terapii țintite și alte tratamente inovatoare. Sunt propuse și centre dedicate oncologiei integrate și bolilor rare.

Consorțiile spitalicești ar permite folosirea în comun a personalului și a altor resurse medicale, precum și efectuarea unor achiziții comune. Gărzile și activitățile medicale suplimentare din sistemul public sau privat ar urma să fie reglementate cu respectarea timpului de odihnă, a normelor de siguranță și a regulilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese.

Prioritatea acordată sănătății mintale presupune extinderea programelor de educație, diagnostic precoce, tratament și servicii psihologice.