Guvernul pregătește o lovitură pentru bugetari. Vrea să interzică cumulul pensiei cu salariul. Măsura ar trebui să mai taie din cheltuieli, însă vine cu o listă de excepții. Una lungă. Și controversată.
Proiectul a ajuns joi pe masa miniștrilor, în primă lectură. Pe hârtie, totul pare simplu. Dar există un detaliu important, scos la iveală de Digi24: regula se va aplica doar până la finalul lui 2027. Practic, se introduce un nou ritm în viața funcționarilor care se apropie de pensie, o schimbare de macaz pe care unii o aplaudă, în timp ce alții o critică dur.
Alegerea decisivă: Munca după 65 de ani sau pensia întreagă?
Mecanismul este, teoretic, direct. Când un angajat de la stat împlinește 65 de ani, trebuie să aleagă. Prima opțiune: pensia, cu toate drepturile. A doua: continuarea muncii în aceeași instituție. Pentru cei care merg pe a doua variantă, legea promite un câștig în plus. Cei care aleg să lucreze după vârsta de pensionare ar urma să primească un bonus de 15% la pensie, un stimulent gândit să-i țină activi pe cei cu experiență. Propunerea vizează pe absolut toată lumea plătită din fonduri publice, inclusiv pe beneficiarii de pensii speciale.
Pentru mii de oameni, decizia va fi un coșmar.
Asta se vrea. O problemă veche, o soluție nouă. Legea încearcă să elibereze posturile blocate de ani de zile de cei care încasează și pensie, și salariu, făcând loc tinerilor și reducând, în teorie, costurile statului.
Lista privilegiilor: Cine este scutit de noua regulă?
Și, cum era de așteptat, aici lucrurile se încurcă. Deși legea se laudă că se aplică „tuturor bugetarilor”, anexa ei ascunde o listă de privilegiați. O listă care ridică multe sprâncene. Anumite funcții de demnitate publică sunt, pur și simplu, scutite.
Cine poate cumula în continuare pensia cu salariul? Ei bine, lista e selectă:
- Președintele țării
- Parlamentarii
- Aleșii locali (primari, consilieri)
- Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR)
- Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)
- Avocatul Poporului
- Personalul didactic din magistratură și din domeniul apărării
Lista pare croită special pentru a proteja vârful puterii. Coincidență? Puțin probabil. Tocmai această prevedere ar putea arunca în aer proiectul în Parlament, unde opoziția și societatea civilă vor avea, cu siguranță, ceva de spus.
O măsură cu ceasul ticăind: De ce doar până în 2027?
Acesta este detaliul care i-a pus pe gânduri pe analiști. Caracterul temporar al legii naște două ipoteze. Fie este un simplu test, pentru a vedea ce efecte economice și sociale produce. Fie este o soluție de moment, impusă de angajamentele financiare pe care le are România acum. Stabilirea unui termen-limită miroase a strategie politică: se impune o reformă nepopulară pe termen scurt, pentru a nu risca prea mult electoral. La finalul perioadei, nimeni nu știe ce se va întâmpla. Va fi regula prelungită, schimbată sau aruncată la coș?
Miza reală: Economii la buget sau eliberarea posturilor?
Care e miza reală, dincolo de discursurile oficiale? Una dublă. Guvernul vrea, evident, să mai scadă presiunea de pe bugetul de pensii și să țină în frâu cheltuielile cu angajații de la stat, așa cum i-o cer constant finanțatorii internaționali. Dar există și un efect secundar, poate la fel de important: deblocarea a mii de posturi. Posturi ocupate acum de oameni care ar putea fi la pensie, dar care stau în calea tinerilor. Deocamdată, totul e doar o discuție. Forma finală a legii se va decide în urma jocurilor politice și a reacției opiniei publice.
