Relația strânsă dintre om și câine este mult mai veche decât se credea. Un nou studiu dezvăluie că cele mai bune prietene ale omului trăiau alături de noi încă din Epoca de Gheață, acum mai bine de 14.000 de ani. Asta înseamnă cu 5.000 de ani mai devreme decât estimările anterioare.
O prietenie mai veche cu 5.000 de ani
Descoperirea se bazează pe oase recuperate din Peștera Gough din Somerset și din situl Pınarbaşı din Turcia. Acestea datează din Paleoliticul Superior târziu, cu mult înainte de apariția agriculturii. Până acum, dovezile concrete erau greu de obținut. De ce? Pentru că, la început, diferențele fizice erau aproape inexistente.
„Am crezut mult timp că câinii au evoluat din lupii cenușii în timpul ultimei ere glaciare, dar dovezile fizice ale asocierii lor cu oamenii au fost greu de confirmat”, explică profesorul Oliver Craig, de la Departamentul de Arheologie al Universității din York. Iar problema principală era asemănarea izbitoare. „În primele etape ale domesticirii, câinii și lupii arătau aproape identic, iar diferențele de comportament nu apar în registrul arheologic”, adaugă el.
Genomul antic rescrie istoria
Studiile anterioare se bazau pe fragmente mici de ADN și pe măsurători scheletice, dar de data aceasta lucrurile stau complet diferit. Cercetătorii au reușit să reconstruiască genomuri întregi din rămășițe vechi de peste 10.000 de ani. Dar cum au putut fi siguri că au de-a face cu câini și nu cu lupi? Ei bine, au comparat aceste genomuri cu cele de la peste 1.000 de specii moderne și antice înrudite cu familia canină.
Rezultatul a confirmat că, acum cel puțin 14.000 de ani, câinii erau deja răspândiți în Europa și Asia de Vest.
Dr. William Marsh, de la Muzeul de Istorie Naturală, subliniază amploarea descoperirii. „Aceste specimene ne-au permis să identificăm și alți câini antici din situri din Germania, Italia și Elveția, arătând că aceștia erau deja larg răspândiți în Europa și Turcia de acum cel puțin 14.000 de ani.”
Hrăniți de oameni, nu doar tovarăși
Pe lângă analiza genetică, echipa a efectuat și o analiză a dietei, măsurând izotopii de carbon și azot conservați în colagenul osos. Surpriza a fost că patrupedele mâncau cam același lucru ca oamenii. Lizzie Hodgson, o doctorandă care a contribuit la studiu (publicat în prestigioasa revistă Nature), oferă un exemplu concret.
„O descoperire cheie a venit de la Pınarbaşı, unde datele au arătat că câinii domestici consumau o dietă bogată în pește, corespunzând îndeaproape cu cea a oamenilor locali”, spune ea. Până la urmă, e greu de crezut că un câine pescuia singur. „Este puțin probabil ca câinii să fi prins singuri cantități semnificative de pește, ceea ce sugerează că erau hrăniți activ de către oameni”, concluzionează Hodgson.
Primul animal domesticit?
Studiul mai arată că la sfârșitul Epocii de Gheață existau deja linii genetice distincte de câini, mai apropiate de rasele europene și din Orientul Mijlociu de astăzi decât de câinii arctici. Practic, diversitatea era deja instalată.
Dr. Lachie Scarsbrook de la LMU Munchen confirmă că principalele linii genealogice ale câinilor erau deja stabilite acum aproximativ 15.000 de ani. „Câini cu descendențe foarte diferite existau deja în Eurasia, din Somerset până în Siberia”, afirmă el.
Această cronologie ridică o posibilitate fascinantă. Datele sugerează că domesticirea câinilor a avut loc cu peste 10.000 de ani înainte de domesticirea oricărui alt animal sau a oricărei plante.
