Statele Unite cer angajamente specifice din partea aliaților europeni pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. Washingtonul solicită planuri concrete în doar câteva zile pentru a asigura navigația prin acest punct strategic, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale ale lumii. Cererea a fost prezentată în timpul unor discuții la nivel înalt la Casa Albă, Pentagon și Departamentul de Stat.
Acord de încetare a focului, doar pe hârtie
O coaliție condusă de Marea Britanie, formată din peste 40 de țări, printre care numeroase națiuni europene, Japonia și Canada, s-a angajat să ajute la redeschiderea căii navigabile. Asta după ce, pe 7 aprilie, Trump, Iranul și Israelul au anunțat un acord fragil de încetare a focului pentru 14 zile. În urma acordului, aproximativ o duzină de lideri, majoritatea europeni, au promis că vor „contribui la asigurarea libertății navigației în Strâmtoarea Ormuz”.
Numai că, în realitate, lucrurile stau puțin diferit. Atacurile din partea Iranului și Israelului au continuat, iar Strâmtoarea Ormuz a rămas practic închisă de la anunț. Teheranul susține că atacurile Israelului asupra miliției Hezbollah din Liban, aliată cu Iranul, reprezintă o încălcare a armistițiului.
Washingtonul forțează nota
Acest blocaj ridică semne de întrebare serioase. Vor reuși americanii să-i convingă pe membrii coaliției să prezinte rapid planuri concrete? Până la urmă, asistența din partea membrilor NATO – sau mai degrabă lipsa acesteia – a creat deja tensiuni majore cu administrația Trump. Unele state membre au refuzat anterior să permită Statelor Unite să utilizeze baze militare pentru a lansa atacuri asupra Iranului. Ba chiar au respins apelurile președintelui american de a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz cât timp luptele erau în plină desfășurare.
Misiunea delicată a „Șoptitorului lui Trump”
În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a întâlnit cu Donald Trump pe 8 aprilie. Rutte, adesea denumit „Șoptitorul lui Trump”, a fost trimis nu de puține ori să aplaneze crizele dintre Washington și alianța militară. Iar reacția președintelui american nu a întârziat. După întâlnire, Trump a postat pe rețelele sociale un mesaj dur: „NATO nu a fost acolo când am avut nevoie de ei și nu va fi acolo dacă vom avea nevoie din nou de ei”.
O declarație tranșantă.
Rutte a mai intervenit în trecut când Trump făcea presiuni asupra statelor membre pentru a crește cheltuielile de apărare sau la începutul anului 2026, când amenința că va ocupa Groenlanda (teritoriu danez).
O alianță numită „tigru de hârtie”
Războiul din Iran ar putea reprezenta, însă, cel mai mare test pentru Rutte. E drept că Trump a criticat de mult timp NATO, dar în ultimele săptămâni a demonstrat o ostilitate crescândă, catalogând statele membre drept „lașe” și alianța drept un „tigru de hârtie”. Într-un interviu recent, președintele american a declarat chiar că ia în considerare retragerea completă a SUA din NATO.
Oficiali ai administrației, inclusiv secretarul de Stat Marco Rubio și ambasadorul SUA la NATO Matthew Whitaker, au transmis că statele membre trebuie să facă mai mult pentru a-și demonstra valoarea. Rutte s-a întâlnit cu Rubio pe 8 aprilie, iar potrivit Departamentului de Stat, au discutat despre Iran, Ucraina și despre „creșterea coordonării și transferul sarcinilor cu aliații NATO”.
Discuțiile continuă pe mai multe fronturi. Vicepreședintele american JD Vance urmează să conducă o delegație americană la Islamabad pentru a purta discuții directe cu Iranul pe 11 aprilie.
