Administrația Trump are pe masă un plan radical de repoziționare a celor aproximativ 84.000 de soldați americani staționați în Europa. Propunerea, aflată momentan într-un stadiu incipient, ar presupune retragerea trupelor din țările NATO care nu au sprijinit SUA și Israelul în războiul cu Iranul și mutarea lor în state considerate aliate loiale, printre care se numără și România.
Nemulțumiri la Casa Albă
Tensiunile dintre Casa Albă și unii aliați europeni au atins un punct critic. Disensiunile sunt alimentate de opoziția unor state față de decizia președintelui american de a declanșa războiul cu Iranul. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a formulat o critică directă miercuri: „Este destul de trist că NATO a întors spatele poporului american în ultimele șase săptămâni, când tocmai poporul american este cel care a finanțat apărarea sa”.
În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a deplasat la Washington pentru o întâlnire cu Donald Trump. Leavitt a precizat că președintele american intenționează să aibă o „discuție foarte sinceră și deschisă” cu oficialul european.
Cine pierde și cine câștigă?
Iar lista țărilor vizate de „pedeapsa” lui Trump nu este deloc scurtă. Spania ar fi singura țară membră a NATO care nu s-a angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare şi a interzis avioanelor americane implicate în operațiunea din Iran să-i utilizeze spațiul aerian. Nici Germania nu stă mai bine, după ce înalți oficiali de la Berlin au criticat public războiul, deși țara găzduiește unul dintre cele mai importante centre de operațiuni pentru armata americană. Pe lista neagră se mai află și Italia, care a blocat temporar folosirea unei baze aeriene din Sicilia, dar și Franța, care a impus condiții stricte pentru utilizarea unei baze din sudul țării.
În schimb, pe lista beneficiarilor se numără Polonia, România, Lituania și Grecia. Aceste state din Europa de Est au unele dintre cele mai ridicate rate de cheltuieli pentru apărare din alianță. Mai mult, au fost printre primele care au susținut o coaliție internațională pentru monitorizarea Strâmtorii Ormuz. După izbucnirea războiului, România a aprobat rapid solicitările Statelor Unite de a permite utilizarea bazelor sale de către Forțele Aeriene ale SUA.
Un plan cu implicații majore
Cum arată, pe bune, acest plan?
Pe lângă simpla repoziționare a trupelor, se discută chiar și despre închiderea unei baze americane în cel puțin una dintre țările europene, posibil în Spania sau Germania. Trebuie spus că bazele americane din Europa nu sunt doar un nod strategic pentru operațiunile militare globale ale Washingtonului, ci reprezintă și un avantaj economic important pentru țările gazdă. E drept că nu e prima dată când Trump face o astfel de mișcare; în timpul primului său mandat, în 2020, a ordonat retragerea a circa 12.000 de soldați din Germania (o decizie anulată ulterior de președintele Joe Biden în 2021).
O alianță în criză
Dar disputa actuală este doar vârful aisbergului. Liderul de la Casa Albă și-a supărat în mod repetat aliații, impunând tarife vamale exorbitante asupra Europei sau prin colaborarea sa cu președintele rus Vladimir Putin. Luni, Trump a declarat că este „foarte dezamăgit” de NATO, iar refuzul Alianței de a sprijini SUA în războiul cu Iranul reprezintă „o pată pe imaginea NATO care nu va dispărea niciodată”.
Retorica sa a fost și mai dură pe platforma Truth Social. Luna trecută, el a postat că țările membre „NU AU FĂCUT ABSOLUT NIMIC PENTRU A AJUTA” în conflictul cu Iranul, adăugând tranșant că „SUA NU ARE NEVOIE DE NIMIC DE LA NATO”.
Planul, dacă va fi implementat, ar putea duce la amplasarea unui număr mai mare de trupe americane mai aproape de granița cu Rusia, un rezultat care ar putea antagoniza serios Moscova.
