Statele Unite pregătesc o reducere drastică a numărului de avioane și nave de război alocate operațiunilor NATO din Europa. Planul administrației Trump limitează direct capacitatea de apărare a continentului și accelerează retragerea protecției americane oferite în ultimele opt decenii.
Lista taierilor militare americane
Dincolo de cifre, mutarea americanilor lovește direct în capacitatea NATO de a lansa atacuri la distanță mare și de a supraveghea mișcările inamice. Documentul comunicat aliaților la începutul lunii iunie arată exact ce pierd europenii.
- Numărul avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E scade de la aproximativ 150 la 100.
- Avioanele de recunoaștere maritimă sunt reduse de la 26 la 15.
- Toate cele opt avioane-cisternă de realimentare aeriană dispar complet din Europa.
- Sunt realocate un submarin lansator de rachete, un portavion, mai multe nave de război și unul dintre cele două grupuri de bombardiere.
Dar ce înseamnă asta concret pentru securitatea noastră?
Avertismentul expertilor europeni
Așa cum semnalează Hotnews într-o analiză publicată recent, detaliile acestor tăieri au apărut inițial în publicația germană Die Welt. Oficialii americani au indicat că retragerea intră în vigoare foarte curând, luând prin surprindere omologii europeni.
Giuseppe Spatafora, expert la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, a explicat situația fără ocolișuri: „Deși fiecare dintre aceste reduceri poate fi gestionată individual, împreună ele este o schimbare semnificativă de poziție și ridică provocări pentru capacitatea europeană de descurajare pe întreg spectrul”.
Lucrurile stau la fel de prost și la nivel politic.
Anton Hofreiter, un parlamentar german, a declarat: „Principala problemă a NATO este că, atâta timp cât Trump este președinte, nu mai există nicio încredere că SUA ar veni în ajutorul europenilor în caz de urgență.” Iar liderii europeni știu deja că trebuie să se bazeze mai puțin pe americani, deși eforturile de reînarmare merg greu. Germania tocmai a confirmat marți retragerea dintr-un proiect comun cu Franța și Spania pentru construirea unui nou avion de vânătoare.
Incidentul de la Galati si reactia Pentagonului
Retragerea americană vine într-un moment extrem de tensionat pentru români. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănind două persoane. Deși SUA a reafirmat imediat angajamentul de apărare a României, a evitat inițial să numească direct Rusia în primele declarații oficiale. Până la urmă, incursiunile dronelor arată clar că războiul este la granița noastră și ne afectează direct.
Referitor la impactul militar al deciziilor luate de Washington, Ed Arnold de la Royal United Services Institute a declarat că „ea va avea efectul de a concentra atenția”.
Și oficialii americani (care privesc acum spre regiunea Indo-Pacific) confirmă schimbarea radicală de strategie. Generalul Alexus G. Grynkewich, șeful Comandamentului European al Pentagonului, a declarat la începutul lunii iunie: „În cadrul modelului de forțe NATO a existat o codependență nesănătoasă față de forțele americane.”
„Președintele Trump, secretarul Hegseth și alții au afirmat clar că acest lucru trebuie să se schimbe și se va schimba. Realitatea potențială a unui conflict simultan pe mai multe teatre de operațiuni o impune”, a adăugat generalul.
Ministrul britanic al apărării și-a dat demisia joi, acuzând guvernul de la Londra că alocă prea puține fonduri armatei.
