Statele Unite și Iranul sunt pe punctul de a semna un memorandum de înțelegere care ar prelungi actualul armistițiu cu 60 de zile. Vicepreședintele american JD Vance a confirmat stadiul avansat al discuțiilor, deși pe teren ambele tabere se acuză reciproc de noi atacuri armate.
Negocierile de la Washington si mizele nucleare
Oficialii americani au pus deja pe masă un cadru de acord care așteaptă acum doar aprobarea liderilor de la Teheran și semnătura lui Donald Trump. Axios notează că președintele american a fost informat despre propunere, dar și-a luat câteva zile pentru a o analiza cu atenție.
Întrebat direct de jurnaliști dacă Trump este aproape de a semna, JD Vance a precizat că este prea devreme să spună „când sau dacă” cele două părți vor finaliza o înțelegere.
Dar ce se discută exact la masa tratativelor?
E drept că detaliile tehnice sunt complexe, dar vicepreședintele a explicat clar că negociatorii „fac schimb de idei pe câteva aspecte de limbaj”, vizând în special „chestiunea îmbogățirii” uraniului.
„Nu am ajuns încă acolo, dar suntem foarte aproape și vom continua să lucrăm la asta”, a declarat JD Vance reporterilor din Washington DC, adăugând că americanii consideră că iranienii negociază cu „bună credință”.
Deblocarea petrolului si impactul la pompa
Documentul aflat în discuție ar permite trecerea „fără restricții” prin Strâmtoarea Hormuz. Teheranul primește un termen strict de 30 de zile pentru a curăța de mine această rută maritimă vitală. La schimb, Statele Unite ar ridica blocada navală și ar emite derogări de la sancțiuni pentru a permite Iranului să vândă din nou petrol.
Un detaliu important pentru oricine urmărește piețele: o cincime din gazul natural lichefiat și petrolul la nivel mondial tranzitează Strâmtoarea Hormuz.
V-ați gândit vreodată cum o decizie luată la mii de kilometri distanță vă afectează direct portofelul?
Ei bine, când tensiunile blochează această strâmtoare, barilul de țiței explodează pe piețele internaționale, iar șoferii români văd imediat prețuri mai mari la pompele din București sau Cluj. O redeschidere a rutei ar aduce o relaxare imediată pentru prețurile carburanților din România (mai ales că ne pregătim de sezonul rece).
Miercuri, presa de stat iraniană a publicat un presupus draft neoficial cu 14 puncte, care includea retragerea forțelor americane din „vecinătatea Iranului” și controlul comun iraniano-omanez asupra traficului non-militar. Reacția Washingtonului a fost tăioasă. Casa Albă a numit documentul o „invenție completă”.
Optiunea B si atacurile de pe teren
Până la urmă, hârtiile semnate în birouri nu opresc întotdeauna armele. Chiar dacă armistițiul inițial a intrat în vigoare pe 8 aprilie, punând pe pauză un război care a durat trei luni, incidentele continuă să apară.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran a anunțat că a vizat joi o bază americană din regiune. Asta după ce forțele SUA lansaseră lovituri în sudul Iranului cu o noapte înainte.
Mai mult, Bbc a relatat joi seară că forțele iraniene susțin că au doborât o aeronavă americană, descrisă drept o posibilă dronă.
Comandamentul Central al SUA a respins imediat informația pe rețelele sociale. „Nicio aeronavă americană nu a fost doborâtă. Toate mijloacele aeriene americane sunt la apel”, a transmis instituția.
Iar dacă negocierile eșuează, oficialii americani avertizează că „opțiunea B”, adică întoarcerea la operațiuni de luptă, rămâne pe masă. Statele Unite cer imperativ ca Iranul să oprească producția de uraniu puternic îmbogățit și să elimine stocul existent. Donald Trump a sugerat anterior că americanii ar putea prelua acest material sau l-ar putea dilua pe loc ori într-o terță locație.
Decizia finala ramane la Casa Alba
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a condus un briefing la Casa Albă și a refuzat să confirme parafarea vreunei înțelegeri finale.
„Este întotdeauna o greșeală să o iei înaintea președintelui și totul va fi decizia președintelui”, a declarat Bessent.
Întrebat direct dacă viitorul acord de pace include fonduri de „reconstrucție” pentru Iran, oficialul american a tăiat scurt discuția. „Trebuie să ajungem la un acord înainte de a trece pe partea cealaltă”, a explicat acesta.
Și timpul presează (atât pentru politicieni, cât și pentru victimele colaterale).
Ostaticii britanici Craig și Lindsay Foreman au intrat în greva foamei, după ce accesul lor la telefon a fost tăiat complet în luna mai.
