Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, participă luni, 4 mai, la summitul Comunității Politice Europene (EPC) organizat la Erevan, în Armenia. Este pentru prima dată când o țară din afara Europei marchează o prezență fizică la această reuniune care adună la aceeași masă peste 48 de state.
Miza reală a prezenței canadiene
Liderul de la Ottawa caută în mod activ construirea unei noi rețele de alianțe comerciale și diplomatice. La prima vedere, mișcarea pare o simplă extindere a orizonturilor economice. Motivul principal este însă legat de deteriorarea relațiilor economice cu Statele Unite sub actuala administrație Trump. Prezența lui Carney la Erevan funcționează ca un semnal puternic de sprijin occidental pentru Armenia, stat care face eforturi uriașe să se distanțeze de Rusia.
Toate acestea se întâmplă într-un moment în care poziția Washingtonului față de adversarii Moscovei, inclusiv Ucraina, rămâne complet neclară. Diplomații canadieni au ținut totuși să respingă ferm orice speculații referitoare la o eventuală candidatură a Canadei la Uniunea Europeană.
Pe agenda discuțiilor de la summit figurează subiecte grele. Liderii analizează planul președintelui american Donald Trump de a retrage peste 5.000 de soldați din Germania pe parcursul următorului an. Se discută intens și despre impactul economic major al unui posibil conflict prelungit între SUA și Iran. Armenia împarte o frontieră comună cu Iranul, deși nu a raportat incidente legate de rachete iraniene pe teritoriul său, spre deosebire de țara vecină Azerbaidjan.
Distanțarea de Moscova și calculele electorale
Alegerea Erevanului ca oraș gazdă pentru EPC (o inițiativă susținută inițial de președintele Franței, Emmanuel Macron) oferă Armeniei șansa perfectă de a-și arăta relațiile tot mai strânse cu Europa. Premierul armean, Nikol Pașinian, forțează o politică de diversificare care trage treptat țara spre spațiul european. Partidul său, Contractul Civil, are alegeri parlamentare în iunie și are nevoie de o victorie clară pentru a duce mai departe negocierile de pace cu Azerbaidjanul. Pe plan intern se luptă cu trei formațiuni de opoziție, toate considerate apropiate de interesele Moscovei.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul, Thomas de Waal, expert în regiunea Caucazului la Carnegie Europe, atrage atenția asupra modului în care liderii europeni trebuie să gestioneze situația. „În timp ce participă la ceea ce poate fi perceput ca un sprijin electoral pentru Pașinian, aceștia trebuie să abordeze și problema consolidării unei Armenii mai stabile și mai puțin polarizate.”
Iar această instabilitate geopolitică de la granița estică a Europei lovește direct și în interesele României. Când americanii decid să își retragă mii de soldați de pe continent sau când rutele comerciale din Caucaz stau sub amenințarea conflictelor armate, piața de la București reacționează imediat prin fluctuații ale prețurilor la energia importată și o presiune uriașă pe bugetul național de apărare.
Cifrele vorbesc de la sine.
Avertismentul dur venit de la Kremlin
Armenia se află chiar în pragul semnării unui acord de pace dificil cu Azerbaidjanul, un document transformator care ar putea duce la redeschiderea frontierelor cu statul azer și cu Turcia, granițe ținute închise încă din anii 1990. Războiul din Ucraina i-a oferit Erevanului fereastra de oportunitate perfectă pentru a-și reduce dependența istorică de Rusia. Imediat după summitul EPC, autoritățile armene au programat primul summit bilateral cu Uniunea Europeană. Așteptările sunt mari: fonduri suplimentare pentru consolidarea democrației și liberalizarea regimului de vize.
În luna martie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a precizat că relațiile dintre Armenia și UE „nu au fost niciodată mai apropiate”.
Țara caucaziană, care numără aproximativ 3 milioane de locuitori, a semnat un acord de parteneriat cu UE în 2017. Anul trecut a mers și mai departe, adoptând o lege care afirmă oficial intenția de a solicita aderarea. Participarea Armeniei la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianța condusă de Rusia, a fost suspendată în 2024.
Să fim serioși, cine ar fi crezut acum câțiva ani că Erevanul va întoarce spatele alianței militare rusești?
Dar Vladimir Putin a sancționat imediat verbal această dublă orientare. Liderul de la Kremlin a declarat recent că apartenența simultană la UE și la CSTO este „imposibilă prin definiție”.
Summitul EPC a fost lansat în 2022 ca o platformă de dialog. În luna august a anului trecut, cu sprijinul direct al lui Donald Trump, Armenia și Azerbaidjan au parafat un acord de pace la Washington. Guvernul de la Baku a refuzat însă să semneze documentul final până când constituția armeană nu va fi modificată, susținând că textul actual conține revendicări teritoriale, acuzații pe care Erevanul le neagă categoric.
