Cultura de castraveți este una dintre cele mai apreciate culturi de legume de pe teritoriul țării noastre. Fiind considerat un antioxidant puternic, cu acțiune depurativă și antiinflamatoare, castravetele este cultivat în toate județele din România. Consumați de obicei cruzi, castraveții sunt o bogată sursă de vitamine. Au un conținut ridicat de vitamina A, B, C și K, dar și de calciu, magneziu, zinc, fosfor și potasiu. Plante anuale cu tulpini târâtoare, castraveții sunt pretențioși, de obicei, față de factorii de căldură și lumină la care sunt expuși. Atâta timp cât sunt respectate condițiile de sol și climă, creșterea și dezvoltarea plantelor sunt asigurate. Pentru performanțe deosebite, legumicultorii trebuie să respecte o tehnologie de cultură care să corespundă cerințelor pieței. Pentru a se bucura de o productivitate bună și o recoltă bogată, cultivatorii trebuie să aibă în vedere câteva aspecte importante.
Tehnologia de cultură
Castravetele este o plantă cățărătoare, cu ramuri ce pot crește în lungime între 1 și 3 metri. Preferă climatul cald cu temperaturi între 18°C și 30°C și pot fi cultivați atât timpuriu, vara, cât și toamna. Spre deosebire de cultura de castraveți timpurii și cea de toamnă, cultura de vară este cea mai răspândită formă de cultură în câmp. Modul de plantare pentru culturile de vară se împarte în cultura direct pe sol și cultura pe spaliere înalte. Tehnologia de cultură a castraveților reprezintă principala direcție de intensificare a producției. Indiferent că ești un fermier începător sau unul profesionist, este important să știi cand se seamana castravetii și care sunt condițiile climatice optime care favorizează dezvoltarea plantelor. Pentru obținerea unei producții bogate și sănătoase este esențială aplicarea celor mai bune practici agricole:
- Înființarea culturii;
- Semănatul;
- Fertilizarea;
- Irigarea;
- Controlul bolilor și dăunătorilor.
Există 2 moduri diferite de a cultiva castraveți: în aer liber sau în seră. Înființarea culturii se poate face atât prin răsaduri, pentru cultura timpurie, cât și direct prin semințe, pentru culturile de vară și de toamnă. În plus, castraveții pot fi cultivați pe sol sau agățați de spaliere.
Cultura de vară se realizează prin semănat direct la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, folosind 4-6 kg de sămânță pe hectar, la o adâncime de 3-4 cm.
Pentru cultura de vară, fertilizarea fazială se aplică în momentul apariției florilor. Pentru fertilizarea castraveților în solarii și sere se poate folosi fertirigarea.
Cultura de castraveți are o nevoie sporită de apă, de aceea, irigarea în timpul înfloririi și al formării fructelor este esențială. Dimensiunea mare a frunzelor de castraveți facilitează evaporarea apei. Nivelul optim de umiditate în sol trebuie să fie de 75-80% și de 85-90% în aer. Temperatura apei pentru irigarea castraveților ar trebui să fie de aproximativ 20 de grade Celsius.
Printre bolile castravetilor se numără: făinarea, mana castraveților, fuzarioza, pătarea unghiulară, putregaiul cenușiu, antracnoza cucurbitaceelor, mozaicul castraveților, ofilirea bacteriană, căderea și putrezirea plantelor. Pentru combaterea eficientă a acestor boli este esențială aplicarea unor produse cu acțiune rapidă.
Nerespectarea tehnologiei de cultură și a principalelor practici agricole privind cultivarea castraveților poate cauza deformarea sau forma neregulată a castraveților. Respectarea perioadei optime pentru plantare, înființarea corectă a culturii și protejarea acesteia împotriva principalelor boli și dăunători vor asigura culturi de castraveți profitabile.
Plante care cresc bine lângă castraveți
Productivitatea, sănătatea și calitatea recoltelor de castraveți depind în mare măsură și de plantele care cresc în vecinătatea acestora. Plantarea porumbului în vecinătate poate crește semnificativ randamentul culturilor de castraveți datorită suportului oferit de tulpinile porumbului. Pe lângă porumb, plantele care cresc cel mai bine lângă castraveți sunt: broccoli, varză, conopidă, salată verde, ridichi, ceapă și floarea-soarelui. Leguminoasele precum mazărea și fasolea au sisteme radiculare care fixează azotul atmosferic, care este transformat ulterior în nitrați. Lângă linte și năut castraveții se dezvoltă la fel de bine, oferind recolte bogate și de calitate. Leguminoasele pot fi plantate lângă castraveți, atât în aer liber, cât și în sere.
Cartofii și pepenii sunt două plante nedorite lângă culturile de castraveți, deoarece le pot afecta negativ.
