România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adoptarea Inteligenței Artificiale. În mediul privat, doar 18% dintre companii reușesc în prezent să utilizeze tehnologia pentru a genera plusvaloare reală. Cifrele au fost prezentate la Cluj-Napoca, în cadrul evenimentului Cluj Innovation Days 2026, unde s-a discutat direct despre prăpastia dintre inovație și realitatea din piața muncii.
Frica de eșec și prejudecățile angajaților
Denisa Cristache, reprezentanta Accenture, a prezentat o radiografie dură a mediului privat. Doar 17% dintre angajați se simt suficient de în siguranță pentru a experimenta cu AI și pentru a accepta eșecul ca parte a învățării. „Noua paradigmă a Inteligenței Artificiale presupune o schimbare fundamentală: tranziția de la joburi statice la o cultură a învățării continue și a experimentării”, a explicat Cristache.
Dar de ce ne ferim atât de mult de inovație? Andrei Kelemen, CEO al Cluj IT, a dat exemplul unor critici de artă care au respins o pictură (un fragment dintr-o operă de Renoir) ca fiind lipsită de valoare, imediat ce li s-a comunicat fals că a fost generată de un algoritm. Până la urmă, prejudecățile ne blochează deciziile. „Formulele de cooperare sunt esențiale pentru ca Europa să facă față concurenței care vine dinspre America de Nord și Asia”, a subliniat Kelemen.
Cifrele pieței europene arată o dependență masivă.
Giganții americani controlează 70% din piața de cloud din Europa. Iar investițiile Uniunii Europene în cercetare și dezvoltare reprezintă doar 7% din totalul global. „Suntem într-o cursă contra cronometru. Fără un efort concertat și investiții masive, economia europeană riscă să devină un simplu consumator de tehnologie, fără a avea controlul asupra infrastructurii critice pe care se va clădi viitorul”, a avertizat Antonio Grosso, director pentru afaceri publice la European Digital SME Alliance.
Banii europeni și recalificarea profesională
O analiză publicată recent de Hotnews detaliază modul în care România încearcă să recupereze terenul pierdut. Clusterul Cluj IT și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) din București au semnat un acord strategic. ICI gestionează proiectul AI Factory în România, parte a unei rețele europene care include 13 structuri AI Factory și 5 proiecte AI GigaFactory.
Și lucrurile se mișcă la nivel regional. Proiectul eDIH4Society, care a digitalizat deja 145 de firme și 50 de instituții publice și spitale din Nord-Vest, trece la etapa 2.0. „Am semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană și ne aflăm în etapa de securizare a cofinanțării naționale”, a anunțat Andrei Kelemen. Petrică Ciupitu-Istrate, director de monitorizare în cadrul OIPSI, a confirmat impactul primei faze. „Acesta a contribuit la maturizarea digitală a peste 500 de firme la nivel național, dar, mai important, a forțat o transformare a mentalității în sectorul public”, a explicat el.
V-ați gândit vreodată că un robot v-ar putea lua locul la birou? Rectorul Universității Babeș-Bolyai, psihologul Daniel David, spune că temerile privind locurile de muncă sunt firești, dar propune o abordare controlată. „Nimeni nu ne forțează să utilizăm Inteligența Artificială într-o manieră dăunătoare”, a subliniat el. Soluția este impunerea unor limite clare. „Trebuie să ne asigurăm că noi controlăm Inteligența Artificială și nu invers”, a avertizat Daniel David.
Capcanele legale și nevoia de control uman
Pentru a nu pierde locul de muncă, angajații au nevoie de cursuri. Numai că sistemul actual blochează recalificarea. Loredana Bucșeneanu de la ARISA a explicat de ce angajații din IMM-uri fug de traininguri. „Nu avem o problemă de motivație. Avem un sistem defect prin design”, a punctat ea. Să fim serioși, firmele mici nu își permit să piardă ore de producție pe teorie inutilă. „Responsabilitatea pentru recalificare nu poate sta pe umerii individului. Guvernele, industria și alianțele ca a noastră trebuie să construiască această infrastructură împreună”, a concluzionat Bucșeneanu.
Irlanda aplică deja un model de succes. Statul colectează taxe salariale de la companii și le reinvestește în formare. „Când am creat cursurile de AI, nu am pornit de la teorie, ci am întrebat industria: ce competențe reale așteptați?”, a explicat Dave Feenan, director general al Digital Technology Skills din Irlanda. El vede o oportunitate imensă pentru antreprenori. „Pentru prima dată, AI oferă condiții ca oamenii obișnuiți să nu mai candideze pentru locuri de muncă, ci să le creeze. O microîntreprindere cu doi-trei oameni și câțiva agenți software poate deveni un jucător viabil pe piață, iar Europa trebuie să susțină acest model prin politici adaptate”.
Pe piața muncii, angajatorii știu exact ce vor. Gergő Tóth-Batizán de la Accenture Romania a descris profilul candidatului ideal. „Nu căutăm experți tehnici singulari, ci oameni care înțeleg sisteme și pot colabora într-un mediu hibrid uman-AI”, a explicat acesta. Bogdan Teodorescu, masterand în astronomie, a confirmat noua realitate. „Sensul este ceea ce contează acum, mult mai mult decât colectarea datelor sau calculele în sine”, a afirmat el.
Dincolo de competențe, companiile se lovesc de riscuri juridice. Flavius Florea de la Wolf Theiss a atras atenția asupra drepturilor de proprietate intelectuală. „Dacă o companie dezvoltă cod în întregime prin AI, fără implicare umană semnificativă, acel cod nu va fi deținut de respectiva companie. Simpla acțiune de a scrie un prompt nu conferă drepturi de autor”, a subliniat Florea.
Viorel Băltărețu, antreprenor și fost secretar de stat, avertizează statul român să nu sufoce inovația prin legi prea stricte. „Mă întreb dacă nu cumva facem același lucru acum cu AI-ul: nu protejăm cetățenii, ci încetinim viitorul”, a spus acesta.
Cercetătorii trebuie să iasă din birouri pentru a înțelege exact aceste nevoi. „Înaintea oricărei integrări tehnice, vreau ca cercetătorii să fie prezenți la ședințele cu clienții. Să vadă problema reală”, a punctat Răzvan Bretoiu de la Linify. Experiența practică trebuie transmisă mai departe. „Când tinerii văd cercetători cu experiență care le arată cum și-au comercializat rezultatele sau cum au navigat un proiect european, devin mai motivați să urmeze același drum”, a concluzionat Sofia Tsekeridou, expertă în proiecte UE.
Iar decizia finală va rămâne mereu la om. Ernestina Menasalvas, profesoară la Universitatea Politehnica din Madrid, a rezumat perfect relația cu tehnologia. „Poți să te bazezi pe AI, dar numai dacă știi ce îi ceri, dacă înțelegi cunoștințele din spatele lui și, mai ales, dacă tu ești cel care ia decizia finală”, a punctat Menasalvas.
Etapa 2.0 a proiectului eDIH4Society va începe oficial la data de 1 iulie, moment în care serviciile de digitalizare vor fi extinse și către companiile din Regiunea de Sud-Vest a țării.
