Noua lege a salarizării unitare în sectorul public va schimba radical veniturile pentru toți cei peste 1,2 milioane de bugetari. Numai că guvernanții au o problemă majoră cu sumele uriașe care ar ajunge la vârful statului. Mai exact, documentul prevede creșterea salariilor pentru 56% dintre angajați, în timp ce restul vor rămâne cu veniturile actuale în plată.
Până la urmă, România riscă să piardă peste 770 milioane de euro din PNRR dacă nu adoptă această lege până la sfârșitul lunii august 2026. Noul sistem va avea 12 grade salariale, cu coeficienți de la 1 (pentru debutanți) la 8, înmulțiți cu o valoare de referință fixată la 4.100 de lei.
Cum arată noua grilă pentru demnitari și aleși locali
Dar cum arată concret aceste salarii de top? Coeficientul maxim de 8 este rezervat exclusiv președintelui României. Asta înseamnă un salariu brut de 32.800 de lei, echivalentul a 19.188 de lei net (peste 3.650 de euro). Documentarea arată o anomalie menționată direct în datele oficiale: în prezent președintele Nicușor Dan are un salariu de aproape 15.000 de lei (circa 3.000 de euro).
În Guvern, premierul va avea un coeficient de 7,5. Asta se traduce într-un salariu lunar de 30.750 de lei brut, adică 17.988 de lei net (peste 3.400 de euro). Vicepremierii vor încasa 27.060 de lei brut (15.830 lei net sau circa 3.000 de euro), iar miniștrii vor ajunge la 26.650 lei brut, echivalentul a 15.590 lei net (peste 2.970 de euro).
Cifrele exacte arată o discrepanță uriașă.
Avocatul Poporului și președinții de la Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), CNSAS și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) vor primi lunar câte 25.666 de lei brut, adică peste 15.000 de lei net (peste 2.860 de euro).
Iar la nivel local, Primarul Capitalei primește un coeficient de 6,5, ceea ce înseamnă un brut de 26.650 de lei și un net de 15.590 de lei (2.975 de euro). Imediat sub el, cu un coeficient de 6, viceprimarul Capitalei, președinții de Consilii județene, primarii de sector din București și primarii din municipiile reședință de județ vor avea salarii brute de 24.600 de lei, adică 14.391 de lei net (2.746 euro).
De ce vrea Guvernul să amâne plata acestor sume
Premierul interimar Ilie Bolojan i-a cerut clar ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, să negocieze cu Comisia Europeană o creștere eșalonată a acestor salarii pentru demnitari. Motivul este unul pur matematic, legat de deficit.
„demnitarii sunt beneficiarii celor mai mari creșteri salariale nete, în timp ce pentru alte categorii de angajați creșterile sunt limitate sau inexistente din cauza spațiului bugetar disponibil”, a explicat ministrul Dragoș Pîslaru.
Oficialul de la Muncă a detaliat planul asumat de Executiv pentru perioada următoare. „o înghețare temporară sau măcar o reeșalonare devine mai mult decât oportună în condițiile date. Iar până în 2031 ne vom respecta angajamentul pentru implementarea deplină și unitară, inclusiv pentru demnitari.”
Ce spune Bruxelles-ul despre eșalonarea pe 5 ani
Într-un răspuns oficial obținut recent de Hotnews, reprezentanții Ministerului Muncii au clarificat stadiul discuțiilor cu oficialii europeni (care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027). Cert e că europenii lasă decizia la latitudinea Bucureștiului.
„Decizia privind creșterea sau modul de eșalonare a salariilor demnitarilor aparține exclusiv României, iar Comisia Europeană nu se opune în principiu unei astfel de măsuri, atât timp cât se încadrează în regulile fiscale”, a transmis Ministerul Muncii.
Instituția a detaliat și nuanțele acestor negocieri. „Comisia Europeană a transmis că există flexibilitate în ceea ce privește modul în care România decide să abordeze acest subiect. Însă decizia privind creșterea sau modul de eșalonare a salariilor demnitarilor aparține exclusiv României, iar CE nu se opune în principiu unei astfel de măsuri, atât timp cât se încadrează în regulile fiscale”.
Și totuși, o propunere finală nu a plecat încă spre Bruxelles. „Poziția CE a fost că decizia aparține României, atât timp cât măsura respectă cadrul fiscal și angajamentele asumate.În prezent, se ia în calcul posibilitatea unei eșalonări pe o perioadă de 5 ani, o ipoteză care nu a fost prezentată CE”, adaugă reprezentanții ministerului.
„În prezent, se fac modificări la textul general și la toate familiile ocupaționale, unele de substanță. Le vom prezenta odată cu prezentarea către partidele politice, conform acordului politic”, a mai precizat instituția.
Cele 8 legi critice care blochează fondurile europene
Luni, la finalul ședinței de Guvern, premierul interimar Ilie Bolojan a propus o soluție radicală pentru trecerea acestor modificări. „Având în vedere dificultatea de a adopta în Parlament o parte din reforme, gândiți-vă la legea salarizării, indiferent de ce guvern va avea România în perioada următoare, soluția practică de a îndeplini pachetul de reforme care înseamnă miliarde de euro, înseamnă angajarea răspunderii pe toate proiectele care nu sunt adoptate în Parlament. Este singura soluție fezabilă pentru a avea acele legi adoptate în așa fel încât la finalul lunii august România să bifeze îndeplinirea reformelor și să-și recupereze granturile.”, a declarat Ilie Bolojan.
Ministrul Dragoș Pîslaru a confirmat că legea salarizării este doar una dintr-un pachet mult mai larg. „Rămâne un pachet de reforme legislative, 4 sunt deja în Parlament și alte 3 sunt în faza finală de consultare cu Comisia Europeană și vor ajunge să fie cu texte finale. Cred că soluția de adoptare a acestui pachet de șapte plus una, pentru că cea de-a opta este salarizarea în sectorul public, trebuie cumva adoptate prin asumarea răspunderii.”, a punctat Pîslaru.
Lista completă a fost detaliată chiar de ministrul interimar al Muncii. „În Parlament avem deja Codul urbanismului de ceva vreme, avem în același timp, în stadii de aprobare, legea privind accelerarea terenurilor pentru a fi convertite pentru resurse regenerabile de energie, avem proiectul de lege privind sectorul cercetării și dezvoltării și, recent depus, mai avem proiectul care se numește legea apelor, resurse de care avem nevoie pentru construirea de amenajări și diguri pentru a combate schimbările climatice. Proiectele care sunt în pregătire se referă la personalul contractual din administrația publică; la aplicarea deciziei CCR cu privire la declarațiile de avere si de interese, deci un proiect al ANI care să clarifice modalitatea de implementare în viitor, iar al treilea proiect este legislația privind mecanismul de bonificare al inspectorilor fiscali, se numește bonus-malus, un proiect al Ministerului de Finanțe. Acestea sunt cele 7, plus al 8-lea de care m-am ocupat cu un mandat dat de Administrația prezidențială, legat de legea salarizării.”, a explicat oficialul.
Termenul limită asumat pentru adoptarea legii salarizării unitare în sectorul public este 31 august 2026.
