Trei oficiali de top ai Uniunii Europene au mers marți la Ankara pentru discuții directe cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan și cu ministrul de Externe, Hakan Fidan. Miza este relansarea cooperării pe teme de comerț, migrație și securitate, cu doar o săptămână înaintea unui summit NATO cheie.
Securitatea regionala si miza pentru Romania la Marea Neagra
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, comisarul pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, și comisarul pentru Extindere, Marta Kos, încearcă să stabilizeze o relație complicată. Procesul de aderare a Turciei la UE este blocat în mod oficial încă din 2005.
Iar negocierile de acum sunt cât se poate de pragmatice. Într-o postare pe platforma X, Kaja Kallas a explicat clar abordarea blocului comunitar. „Türkiye este un partener cheie privind securitatea, migrația și energia, precum și o țară candidată la UE”, a transmis oficialul european, adăugând că administrația de la Ankara „aduce o contribuție semnificativă la protejarea flancului estic al NATO.”
Pentru România, discuțiile au o miză directă, care ne afectează imediat. Securitatea la Marea Neagră s-a aflat cap de listă pe agenda oficialilor, în contextul în care autoritățile din România și Bulgaria propun înființarea unui nou Hub de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Aprobarea și cooperarea Turciei pentru securizarea apelor regionale sunt absolut vitale în fața amenințărilor actuale, alături de cooperarea pe securitate recent consolidată între Ankara și Ucraina.
Pe plan extern, părțile caută un limbaj comun privind Orientul Mijlociu (cu accent pe Iran, Siria și Gaza), Africa și Caucazul de Sud. Așa cum a relatat marți Euronews, pe masa discuțiilor s-a aflat inclusiv un potențial sprijin al Turciei pentru o viitoare misiune a Uniunii Europene în Liban, având în vedere că mandatul Forței Interimare a ONU expiră în acest an și puterile regionale caută soluții pentru a umple acest gol de securitate.
Banii dicteaza noile rute comerciale
V-ați gândit vreodată cum ajung mărfurile asiatice în Europa fără să tranziteze teritoriul rus? Aici intervine interesul uriaș al Bruxelles-ului pentru dezvoltarea Rutei Internaționale de Transport Trans-Caspice. Cunoscută și sub numele de Coridorul de Mijloc, aceasta este o alternativă esențială care trece prin Turcia și Caucazul de Sud.
Cifrele și interesele economice vorbesc de la sine.
Prezentă marți la evenimentul de închidere al proiectului pentru Consolidarea Serviciilor de Transport Intermodal, Marta Kos a expus viziunea economică a Europei. „Lumea din jurul nostru se schimbă cu adevărat foarte repede”, a declarat comisarul. „Rutele comerciale care păreau odată sigure nu mai pot fi luate de-a gata. Competiția dintre puterile globale este în creștere. Companiile caută lanțuri de aprovizionare mai fiabile.”
E drept că modernizarea accesului Turciei la uniunea vamală a UE (un acord vechi din 1995 care conține încă numeroase excepții) rămâne un punct extrem de sensibil pe agendă. Discuțiile au vizat și participarea Ankarei la Zona Unică de Plăți în Euro, dar și reluarea treptată a operațiunilor Băncii Europene de Investiții. S-a discutat despre Legea Acceleratorului Industrial, care ar putea exclude companiile non-UE de la achizițiile publice europene.
„Țările doresc mai multe opțiuni pentru comerț, energie și conexiuni digitale. Acest lucru oferă Uniunii Europene și Turciei o oportunitate comună, o mare oportunitate”, a mai explicat Marta Kos, care a avut întâlniri separate cu miniștrii turci ai finanțelor, transporturilor și comerțului.
Și nu putem uita problema migrației, liberalizarea vizelor Schengen și implementarea acordului de readmisie. Comisarul Magnus Brunner a subliniat direcția pe care o vrea Comisia. „Lucrăm împreună cu Turcia pentru a preveni migrația ilegală, creând în același timp mai multe oportunități de mobilitate și permițând contactele interpersonale”, a scris acesta pe rețelele sociale.
Tensiuni diplomatice si drepturile omului
Dar relația dintre Bruxelles și Ankara nu este lipsită de scântei. Să fim serioși, diferențele majore nu dispar peste noapte doar printr-o vizită oficială, oricât de bine intenționată ar fi ea.
Tensiunile au crescut recent după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ținut un discurs la o conferință în Germania care a marcat 80 de ani de la înființarea publicației Die Zeit. Acolo, șefa Comisiei a menționat Turcia alături de Rusia și China ca fiind puteri străine care încearcă să influențeze Europa. Comparația a înfuriat Ankara, ținând cont de statutul de membru NATO al țării. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca Recep Tayyip Erdoğan să ridice direct această problemă în discuția pe care o va avea cu von der Leyen la summitul NATO de săptămâna viitoare.
Numai că nici europenii nu cedează pe anumite dosare sensibile. Comunicatul comun reafirmă sprijinul pentru eforturile Secretarului General al ONU în privința Ciprului, stat membru UE al cărui teritoriu este parțial ocupat de Turcia de peste 50 de ani.
Nici drepturile omului nu au fost ignorate, mai ales după arestarea de anul trecut a primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, membru al Partidului Republican al Poporului aflat în opoziție. „În calitate de țară candidată, ne așteptăm si ca Türkiye să îndeplinească cele mai înalte standarde de democrație, stat de drept și drepturile omului”, a avertizat Marta Kos.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își continuă turneul diplomatic și va vizita în această săptămână Armenia și Azerbaidjanul, având pe agendă securitatea energetică și conectivitatea, după acordul istoric de pace semnat anul trecut de cele două state din Caucazul de Sud.
