Președintele Donald Trump s-a întâlnit cu echipa sa de securitate națională pentru a discuta o propunere neașteptată venită din partea Iranului. Teheranul oferă redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct important pentru comerțul global, urmând ca discuțiile despre programul său nuclear să fie amânate pentru o dată ulterioară.
Casa Albă, precizări prudente
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat discuțiile, dar a evitat să ofere un punct de vedere clar. „Propunerea a fost discutată,” a declarat Leavitt în cadrul unui briefing de presă. Ea a insistat însă că nu trebuie trase concluzii pripite. V-ați întrebat vreodată cum se negociază pacea la un asemenea nivel?
„Nu aș spune că o iau în considerare. Aș spune doar că a existat o discuție în această dimineață pe care nu vreau să o anticipez și veți auzi direct de la președinte, sunt sigur, pe acest subiect,” a continuat ea. Leavitt a ținut să sublinieze fermitatea administrației americane, adăugând: „Liniile roșii ale președintelui în ceea ce privește Iranul au fost făcute foarte clare, nu doar publicului american, ci și lor.”
Reacții internaționale de la Moscova la Bahrain
Iar pe scena internațională, mișcările diplomatice sunt în plină desfășurare. Vladimir Putin s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu ministrul de externe al Teheranului, Abbas Araghchi, și a promis sprijinul Rusiei. „Vom face tot ceea ce servește intereselor voastre și intereselor tuturor popoarelor din regiune pentru a ne asigura că pacea este atinsă cât mai repede posibil,” i-a transmis Putin oficialului iranian, conform presei de stat ruse.
În schimb, din Bahrain vine un avertisment dur. Ministrul de externe Abdullatif Bin Rashid al Zayani a declarat în fața Consiliului de Securitate al ONU că pasivitatea și inacțiunea vor avea „consecințe grave pentru pacea și securitatea internațională”. El a subliniat că protejarea securității maritime în Strâmtoarea Hormuz este o „responsabilitate comună și urgentă care nu trebuie trecută cu vederea”.
„Comunitatea internațională trebuie să acționeze colectiv pentru a preveni o spirală descendentă periculoasă în care amenințările la adresa coridoarelor maritime devin o obișnuință și încălcările sunt tratate ca fiind normale, deși reprezintă o violare a dreptului internațional,” a mai spus al Zayani.
Avertisment economic: prețuri mai mari timp de 8 luni
Dincolo de diplomație, impactul economic al conflictului este deja resimțit. Un ministru al guvernului britanic, Darren Jones, a avertizat că majorările de prețuri provocate de războiul din Iran se vor simți cel puțin opt luni după încheierea conflictului. Până la urmă, cine plătește nota? Tot cetățeanul de rând.
Jones a spus că oamenii vor vedea prețuri mai mari la energie, alimente și zboruri „ca o consecință a ceea ce a făcut Donald Trump în Orientul Mijlociu” și a adăugat că va exista „o coadă lungă a acestui fenomen”.
Pe de altă parte, CEO-ul Wizz Air, Jozsef Varadi, pare optimist, declarând că „suntem mult mai puternici la rezervările de vară anul acesta decât anul trecut”. Totuși, el a lansat un avertisment serios privind dependența Europei de combustibilul din zonă. „Dacă te uiți la însăși natura modului în care Europa accesează combustibilul pentru avioane, adică, suntem mult prea dependenți de Orientul Mijlociu. Adică, e un fel de nebunie,” a spus Varadi.
Tensiuni paralele: de la acuzații de piraterie la iahturi rusești
Dar situația este complicată și de alte incidente. Ministerul iranian de Externe a condamnat sechestrarea de către SUA a unor tancuri petroliere iraniene, numind acțiunea „legalizarea fățișă a pirateriei și a jafului armat în largul mării”. Purtătorul de cuvânt Esmaeil Baqaei a scris pe X: „Bun venit la întoarcerea piraților, doar că acum, ei operează cu mandate emise de guvern, navighează sub steaguri oficiale și își numesc prada «aplicarea legii».”
Într-un episod separat, un super-iaht legat de miliardarul rus sancționat Alexey Mordashov a navigat prin Strâmtoarea Hormuz, o trecere rară de la impunerea restricțiilor severe din februarie. Vasul Nord (evaluat la peste 500 de milioane de dolari și cu o lungime de 142 de metri) a plecat din Dubai și a ajuns duminică în Muscat.
Bahrainul a mers chiar mai departe.
Autoritățile de acolo au revocat cetățenia a 69 de persoane și familiilor acestora pentru „exprimarea sprijinului pentru atacurile iraniene”.
