Atacurile fără precedent ale președintelui american Donald Trump la adresa NATO au provocat o reacție de unitate neașteptată în rândul liderilor europeni. În urma declarațiilor virulente, 24 de miniștri, oficiali și diplomați europeni avertizează că Alianța Nord-Atlantică este în pragul colapsului, unii vorbind deja despre destrămarea ei.
„Un tigru de hârtie”
Președintele Donald Trump a declarat miercuri că se gândește serios la retragerea Statelor Unite din NATO. El a comparat alianța cu un „tigru de hârtie”. Într-un interviu acordat publicației britanice Telegraph, liderul de la Casa Albă a fost tranșant: „NATO este de nerecunoscut. Întotdeauna am știut că este un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta, apropo”.
Iar furia lui Trump a fost alimentată de refuzul aliaților europeni de a sprijini redeschiderea strâmtorii Ormuz, blocată de Iran. Au urmat atacuri directe la adresa Franței, Marii Britanii și Spaniei, ceea ce a determinat mai multe state europene să ia măsuri pe cont propriu.
Reuniune de criză la Helsinki
Săptămâna trecută, zece lideri europeni s-au întâlnit la o cină privată în Helsinki. Discuțiile s-au purtat fără oficiali și consilieri, în atmosfera intimă a Muzeului Mannerheim, fosta reședință a liderului finlandez din al Doilea Război Mondial. Lideri din Marea Britanie, Suedia, Finlanda și Norvegia au purtat o discuție sinceră despre criza alianței.
Toți au fost de acord că valul de invective lansat de Trump pe rețelele sociale este grav și se înrăutățește. Dar au decis că nu pot lua parte la războiul SUA împotriva Iranului. „Cu toții ne dorim ca războiul să ia sfârșit, dar nu suntem pe aceeași lungime de undă cu SUA”, a declarat un oficial pus la curent cu discuțiile. Acesta a adăugat că, în mod paradoxal, criza are un efect unificator: „Aceste 10 țări au fost întotdeauna foarte apropiate una de alta, dar aș spune că acum sunt și mai apropiate”.
Front comun european fără precedent
Reacția europeană la conflictul din Iran a fost vizibil de unită. Spre deosebire de invazia din Irak din 2003, când Marea Britanie și Polonia au trimis trupe alături de americani, de data aceasta prim-miniștrii celor două țări au afirmat clar că nu vor participa la acțiunea militară. Cum vine asta, să refuzi aliatul principal?
Mai mult, Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele americane și a refuzat forțelor SUA permisiunea de a folosi bazele sale. Și Franța a interzis aeronavelor americane să tranziteze spațiul său aerian dacă transportă încărcături militare către Golful Persic.
Fabrice Pothier, fost director de planificare politică la NATO, explică situația. „Statele Unite au ales să nu consulte aliații europeni înainte de a lansa campania împotriva Iranului. Nu este surprinzător că unii aliați europeni refuză acum utilizarea bazelor lor aeriene sau a spațiului aerian”. Pothier consideră că „Trump se confruntă cu consecințele unilateralismului său și ale faptului că a luat Europa ca pe un dat. Cheia acum pentru aliații europeni este să rămână uniți în fața consecințelor furiei lui Trump”.
Alternative la NATO?
În interiorul Alianței, situația e confuză. Un diplomat european a declarat sub anonimat că „NATO e paralizat, nici măcar nu mai pot avea ședințe”. Un alt oficial al Uniunii Europene a fost și mai direct: „Este destul de clar că NATO începe deja să se destrame. Nu putem aștepta până când va fi complet mort”.
În acest timp, europenii caută soluții. Cina de la Helsinki a avut loc la finalul unui summit al Forței Expediționare Comune (JEF), un grup de cooperare militară condus de Marea Britanie. Pe lângă JEF, o altă rețea importantă este Parteneriatul de cooperare nordică în domeniul apărării (Nordefco). Pe bune, se pregătește Europa de o lume fără umbrela americană?
Se pare că da. Uniunea Europeană a alocat 150 de miliarde de euro pentru investiții în apărare și explorează activarea articolului 42.7 din tratatul UE, o clauză de apărare reciprocă. Hanno Pevkur, ministrul Apărării din Estonia, a subliniat necesitatea unității. „Pentru toți aliații, în acest moment, este important să construim punți, nu să le distrugem”.
Avertismentul său final este însă cel care dă fiori.
„Exact asta vrea să vadă Putin”, a concluzionat el.
