Armata ucraineană a lansat un atac masiv, coordonat și fără precedent asupra flotei-fantomă a Kremlinului. În noaptea de marți spre miercuri, sistemele fără pilot ale armatei ucrainene au lovit simultan 20 de nave rusești direct în apele din Marea Neagră. Loviturile au avut loc foarte aproape de peninsula Crimeea, teritoriu anexat ilegal de Federația Rusă încă din anul 2014. Această lovitură demonstrează încă o dată vulnerabilitatea navelor rusești în fața tehnologiei moderne folosite de trupele Kievului, chiar și atunci când operează sub acoperirea întunericului.
Petroliere si tancuri de gaze vizate direct de drone
Bilanțul acestei operațiuni nocturne este unul extrem de greu pentru logistica și economia de război a Moscovei. Dintre cele 20 de ambarcațiuni atacate și avariate de armata ucraineană, nu mai puțin de 17 erau petroliere de mare tonaj. Pe lista țintelor atinse cu precizie se mai adaugă două tancuri de gaze și un remorcher, vase esențiale pentru susținerea financiară și materială a mașinăriei de război rusești.
Anunțul oficial privind această reușită militară a venit direct de la Robert Brovdi, comandantul Sistemelor fără pilot din cadrul armatei ucrainene. Acesta este un ofițer extrem de cunoscut pe front, operând sub aliasul „Maghiarul”.
„Acum este rândul Mării Negre, 20 într-o singură noapte. (…) Prima rundă a bătăliei navale s-a încheiat”, a comentat Robert Brovdi, confirmând succesul tactic al dronelor navale de atac trimise împotriva rușilor.
Cifrele indică o schimbare clară de strategie militară în regiune.
Blocada din Marea Azov si impactul regional
Așa cum a relatat Libertatea într-o analiză recentă a situației de pe front, ofensiva ucraineană asupra navelor rusești nu a început ieri noapte. Comandantul Sistemelor fără pilot a precizat clar că, în ultimele nouă zile, forțele Kievului au lovit un total de 120 de nave din flota-fantomă a Rusiei, operațiunile anterioare concentrându-se în Marea Azov.
Practic, prin aceste lovituri repetate, armata ucraineană a impus o blocadă severă în acea zonă maritimă. De ce contează asta pentru noi, la doar câteva sute de kilometri distanță? Pentru că Marea Azov constituie o cale de transport absolut vitală pentru produsele agricole rusești vândute în străinătate. Când rușii nu mai pot scoate cereale pe mare și nu își mai pot aproviziona trupele via Crimeea, presiunea pe rutele alternative crește enorm. Orice blocaj pe coridoarele comerciale de lângă apele noastre teritoriale se traduce în fluctuații de prețuri la cereale, iar piețele agricole din regiune (inclusiv fermierii români) resimt direct aceste șocuri de aprovizionare.
Și până la urmă, războiul de uzură se duce fix pe aceste rute comerciale vitale. Flota-fantomă a Rusiei este principalul instrument prin care Moscova încearcă să ocolească sancțiunile internaționale, vânzând petrol și gaze pe piețele asiatice sau africane pentru a-și finanța trupele din tranșee.
Rusia riposteaza lovind nave comerciale ucrainene
Dar armata rusă nu a stat cu mâinile în sân după aceste pierderi masive pe mare. Drept răspuns la loviturile ucrainene cu drone, rușii au atacat la rândul lor trei nave comerciale, vizând infrastructura civilă de transport.
Una dintre aceste ambarcațiuni civile a fost lovită direct de proiectilele rusești în timp ce se afla ancorată într-un port din regiunea Odesa (zonă aflată la mică distanță de granița României). Celelalte două nave au fost atacate în larg, în timp ce traversau Marea Neagră fix pe coridorul cerealelor, având ca destinație porturile din Ucraina pentru a prelua marfă. Aceste atacuri neprovocate asupra navelor comerciale arată riscurile uriașe la care se expun echipajele care tranzitează coridorul maritim al cerealelor.
Bilanțul acestor represalii rusești asupra civililor este tragic. Trei oameni au murit în urma atacurilor asupra navelor comerciale, printre victime aflându-se chiar căpitanul uneia dintre ambarcațiuni (fapt ce este o escaladare periculoasă a violențelor asupra marinarilor civili).
Iar la București, ecourile acestui conflict continuă să producă efecte pe scena politică și juridică internă. Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost obligat în primă instanță de judecători să desecretizeze informațiile exacte despre ajutoarele militare trimise de statul român pentru Ucraina. Instanța a reținut în motivare că aceste echipamente și fonduri „provin din bani publici”, motiv pentru care cetățenii au dreptul să știe exact ce s-a trimis peste graniță.
Decizia magistraților în cazul secretelor guvernamentale a fost pronunțată recent și urmează să fie redactată motivarea oficială înainte de a putea fi atacată cu recurs la instanța superioară în termen de 15 zile.
