Forțele ucrainene au reușit să blocheze temporar jumătate din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia, în urma unei campanii masive de atacuri cu drone și rachete desfășurate în ultimele 12 luni. Efectele se resimt deja direct pe piața internă rusă, unde autoritățile au început să acceseze rezervele strategice de combustibil pentru a evita o criză majoră.
Rachete grele și atacuri la distanțe record
Trimestrul al doilea din 2026 a adus o intensificare fără precedent a loviturilor ucrainene. Pe 19 iunie, dronele lansate de Kiev au străpuns apărarea antiaeriană a Moscovei pentru a lovi rafinăria din capitala rusă, iar pe 21 iunie au atins o țintă aflată la o distanță record de 2.000 de kilometri, în Tiumen.
Dar strategia Kievului nu se mai bazează doar pe drone ieftine.
Pe 31 mai, rafinăria Novoșahtinsk din regiunea Rostov a fost lovită cu rachete de croazieră R-360 „Neptun” modificate special pentru ținte terestre. Uzina respectivă, care mai fusese vizată de rachete Storm Shadow în decembrie 2025, și-a pierdut două treimi din capacitate în urma acestui nou atac. Distrugerile provocate de focoasele grele prelungesc masiv durata reparațiilor.
Cifrele dezastrului pentru industria petrolieră rusă
La sfârșitul lunii iunie, estimările arătau clar impactul operațiunilor: aproximativ 50% din capacitățile de rafinare primară ale Rusiei (raportat la un total de 6,6 milioane de barili pe zi la începutul anului 2026) sunt temporar nefuncționale. V-ați gândit vreodată cât de vulnerabilă poate fi o superputere energetică în fața unor lovituri asimetrice? Până la urmă, cifrele de pe teren demontează propaganda oficială.
În fața acestor blocaje, președintele Vladimir Putin a declarat pe 28 iunie că deficitul de combustibil nu este critic, deși a confirmat începerea utilizării rezervelor strategice.
Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, experții atrag atenția că industria petrolieră rusă are totuși o rezistență mare la șocuri. Mihailo Honciar, președintele Centrului pentru Studii Globale „Strategia XXI”, a explicat în publicația Zerkalo Nedeli: „Scoaterea definitivă din funcțiune a marilor rafinării rusești, precum cele din Reazan, Nijni Novgorod sau Nijnekamsk, necesită un efort susținut pe termen lung”.
Și lucrurile stau exact așa pe teren. O instalație primară rusească se repară, în medie, în șase săptămâni. Obiectivul tactic al Ucrainei este să prelungească acest interval la 12-16 săptămâni prin lovituri repetate, moment în care rafinăriile ar deveni complet neprofitabile. Când o mare parte din produsele petroliere rusești dispare brusc de pe piața globală, bursele reacționează imediat, iar șoferii români ajung să vadă direct la pompă cum prețul carburanților crește din cauza tensiunilor din regiune.
Blocada maritimă și importurile de urgență
Numai că ucrainenii nu s-au oprit la rafinării. Forțele de la Kiev vizează acum stațiile de pompare, terminalele de export și navele cisternă din Marea Neagră și Marea Azov folosind drone maritime (MBEK) și aeriene. Raza de acțiune a ajuns chiar și în Marea Mediterană, unde în luna martie a fost atacată nava Arctic Metagaz, care transporta petrol și gaze naturale lichefiate spre Asia.
Pentru a face față lipsei de benzină de pe piața internă, Moscova a cerut livrări suplimentare de urgență. Importurile de benzină din Belarus au crescut de aproape 13 ori în primele cinci luni ale anului, iar cele de motorină de trei ori. Kazahstanul a fost și el solicitat, dar are o capacitate limitată de a oferi sprijin logistic.
Cert e că Guvernul Federației Ruse analizează în prezent extinderea interdicțiilor de export și pentru motorină, după ce anterior a restricționat deja livrările externe de benzină și kerosen.
