Ucraina susține că drone rusești s-au prăbușit pe teritoriul României

Primiți gratuit actualizări despre Războiul din Ucraina

Vă vom trimite un myFT Daily Digest e-mail rotunjind cele mai recente Războiul din Ucraina știri în fiecare dimineață.

Ucraina a susținut că cel puțin o dronă de atac rusă trasă peste noapte asupra unuia dintre porturile sale din delta Dunării s-a prăbușit peste fluviu pe teritoriul României, membră a NATO, marcând o escaladare potențial gravă a invaziei la scară largă a Moscovei în vecina sa.

Ministerul român al Apărării a „negat categoric” rapoartele de luni. Doi oficiali ucraineni au declarat pentru Financial Times că nu a fost prima dată când a avut loc un astfel de incident, dar au refuzat să explice de ce Bucureștiul l-ar nega.

Atacurile cu drone au avut loc cu câteva ore înainte ca președintele Vladimir Putin să se întâlnească cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, la Soci, pentru discuții despre reluarea unui acord mediat de ONU și Ankara care permitea exporturile de cereale ucrainene prin porturile sale din Marea Neagră.

Presupusul incident a avut loc în timp ce forțele rusești au bombardat porturile ucrainene de pe Dunăre, inclusiv Izmail, pentru a doua noapte la rând. Luni, calea ferată de stat din Ucraina a anunțat că a impus restricții asupra transportului „tuturor încărcăturilor” către Izmail, ilustrând modul în care grevele Rusiei sufocă și mai mult capacitatea Kievului de a exporta cereale pe piețele globale.

Într-o postare pe Facebook, Oleg Nikolenko, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean de externe, a descris incidentul ca fiind „o altă confirmare a faptului că teroarea rachetelor rusești reprezintă o amenințare uriașă nu numai pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru securitatea țărilor vecine, inclusiv a statelor membre NATO”.

Incidente similare au amenințat să extindă războiul în țările NATO. Fragmente de rachete provenite din ceea ce se bănuia că ar fi fost lovituri aeriene rusești au aterizat în Polonia în noiembrie anul trecut. De asemenea, Ucraina a susținut că Rusia a tras în câteva rânduri rachete de croazieră deasupra spațiului aerian al Moldovei sau de-a lungul graniței pentru a evita apărarea aeriană a țării.

Într-o declarație pe site-ul său, Ministerul Apărării din România a afirmat că „în niciun moment mijloacele de atac … nu au generat amenințări militare directe la adresa teritoriului național sau a apelor teritoriale ale României”, adăugând că Bucureștiul a monitorizat evenimentele de la începutul ultimei runde de atacuri, sâmbătă.

Andriy Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy, a declarat că sunt „necesare sisteme suplimentare de apărare aeriană și armament ofensiv, cum ar fi rachete cu rază de acțiune mai lungă de la aliații occidentali, pentru a alunga complet forțele rusești de pe teritoriul ucrainean”.

Oleg Kiper, guvernatorul regiunii sudice ucrainene Odesa, situată în colțul nord-vestic al Mării Negre, a declarat că 17 drone de atac au fost interceptate luni dimineața devreme în regiunea Izmail „dar, din păcate, există și lovituri” asupra depozitelor și clădirilor de producție, mașinilor agricole și echipamentelor întreprinderilor industriale.

Primarul comunei românești Ceatalchioi, Tudor Cernega, a declarat că în zona Izmail au fost raportate bombardamente „grele”, adăugând: „În zona Izmail au fost raportate bombardamente „grele”: „Dar în ceea ce privește o dronă în România – nu, nu, nu, nu. Nu am cunoștință în acest moment”.

Nu a fost imediat clar modul în care incidentul va afecta discuțiile lui Putin cu Erdoğan privind reluarea acordului privind grâul din Marea Neagră, negociat în iulie 2022. Rusia s-a retras din această inițiativă în urmă cu două luni, invocând garanții nesatisfăcute că exporturile sale de îngrășăminte vor ajunge pe piețele globale.

De atunci, Kievul a testat blocada Moscovei asupra porturilor sale prin lansarea unilaterală a unui coridor maritim prin care au trecut patru nave de marfă.

Sandu-Valentin Mateiu, un analist român în domeniul apărării, fost comandant naval și ofițer de informații, a declarat că este absolut plauzibil ca o dronă să lovească România.

„România a încercat să evite o escaladare atâta timp cât nu apare o amenințare reală”, a declarat Mateiu. „Aceasta este linia directoare. Vom fi prudenți, extrem de diplomați – până când amenințarea asupra teritoriului sau apelor noastre va deveni reală.”

El a declarat că este extrem de puțin probabil ca lovitura asupra României, dacă a avut loc, să fi fost intenționată.

„Rusia știe că NATO va apăra până la ultimul centimetru de teritoriu. România nu va căuta probleme pentru a activa [Nato’s joint defence clause] atâta timp cât nu se va traduce într-o amenințare reală la adresa poporului nostru.

„Rusia nu va îndrăzni să atace nici podul de la Giurgiulești”, a spus el, referindu-se la o legătură feroviară și rutieră peste Dunăre prin orașul de frontieră moldovean Giurgiulești, care este folosită pentru a exporta cereale ucrainene prin România.