UE adoptă politica strictă de migrație a Danemarcei pentru întreaga Europă

Rasmus Stoklund, ministrul danez al Migrației, a declarat că acest acord reprezintă rezultatul eforturilor susținute ale Danemarcei. El a subliniat că noul sistem va permite respingerea persoanelor care nu îndeplinesc condițiile pentru azil în Europa. Aceasta va facilita crearea de mecanisme și proceduri care să permită returnarea rapidă a acestor indivizi. Stoklund a adăugat că este esențial ca traficanții de persoane să nu aibă control asupra accesului în Europa.

Danemarca a fost anterior criticată pentru politicile sale stricte în domeniul migrației, dar acum acest model a câștigat sprijin pe măsură ce presiunea de a restabili controlul asupra sistemelor de migrație a crescut în întreaga Uniune. Chiar și Suedia, cunoscută istoric pentru abordările sale mai liberale, pare să se alinieze acum la modelul danez.

Noul pachet de migrație include mai multe măsuri esențiale:

• Extinderea conceptului de „țară terță sigură”: Aceasta va permite statelor membre să încheie acorduri cu țări din afara UE pentru procesarea cererilor de azil.
• Lista comună a țărilor de origine sigure: Această listă va include toate țările candidate la aderare, precum și alte națiuni precum Bangladesh, Colombia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia.
• Cadru legal pentru hub-uri de returnare: Acestea sunt centre de detenție situate în afara UE, unde migranții respinși vor aștepta deportarea.
• Obligații pentru migranți: Cei care primesc ordine de returnare vor avea obligația de a coopera, iar refuzul va atrage sancțiuni penale.

  De asemenea, miniștrii au aprobat crearea unui „fond de solidaritate” destinat să împartă costurile de găzduire a refugiaților între statele membre. Acest fond va avea o valoare de 430 de milioane de euro și va fi utilizat pentru a sprijini țările care se confruntă cu cele mai mari provocări legate de migrație, cum ar fi Cipru, Grecia, Italia și Spania. Se preconizează că 21.000 de persoane vor fi relocate din statele mediteraneene, iar Ungaria și Polonia continuă să refuze orice cerință de a găzdui migranți sau de a contribui financiar.

  Comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner, a subliniat importanța accelerării implementării acestor măsuri. El a menționat că este esențial să se restabilească sentimentul de control asupra migrației în Europa. Deși intrările neregulate în Europa au scăzut cu aproximativ 20% în 2025 față de anul precedent, presiunea politică pentru acțiune rămâne ridicată. Partidele de extremă dreapta au câștigat teren în mai multe state membre, iar guvernele se îndreaptă spre politici mai stricte.

  Hub-urile de returnare propuse diferă de acordul existent între Italia și Albania, care vizează procesarea offshore a migranților salvați pe mare. Aceste centre nu vor fi create sau gestionate de UE, ci vor fi rezultatul negocierilor între statele membre și țările din afara Uniunii care acceptă să primească solicitanți de azil respinși.

  Criticile din partea organizațiilor pentru drepturile omului nu au întârziat să apară. Reprezentanți ai Amnesty International și ai altor organizații au comparat aceste măsuri cu politicile stricte ale administrației Trump, avertizând că ele vor avea un impact negativ asupra migranților și asupra comunităților care îi primesc. De asemenea, au fost exprimate îngrijorări cu privire la faptul că aceste măsuri contravin valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

  Următorii pași pentru adoptarea reformei implică negocieri între Consiliul European și Parlamentul European. Parlamentul are capacitatea de a aproba, modifica sau respinge aceste propuneri. Deși nu și-a stabilit încă o poziție finală, proiectele recente de reformă păstrează aceleași elemente. Partidele de dreapta și de extremă dreapta susțin în mare parte aceste măsuri, care fac parte din implementarea Noului Pact privind Migrația și Azilul, agreat în 2023 și care va intra în vigoare din iunie 2026. Acest pact vizează armonizarea procedurilor de azil în întreaga Uniune.

  Criza migrației din Uniunea Europeană are rădăcini adânci, începând de la afluxul masiv de migranți în 2015, majoritatea provenind din zone de conflict precum Siria și Irak. Aceasta a dus la o schimbare a opiniei publice și a generat o dezbatere intensă între statele membre. Politicile de migrație ale UE s-au înăsprit treptat, iar numărul solicitanților de azil a scăzut semnificativ. Recent, fostul președinte american Donald Trump a criticat politicile de migrație ale Uniunii, afirmând că aliații europeni sunt „slabi”.