Zidurile unui castel belgian din secolul XVI. Aici se joacă viitorul Europei. Liderii UE s-au adunat de urgență, departe de ochii lumii, pentru a contracara o dublă amenințare: America, un aliat tot mai imprevizibil, și China, rivalul care rescrie regulile economiei globale. Miza e simplă. Supraviețuirea economică.
Întâlnirea de la castelul Alden Biesen pică într-un moment de cotitură. Informațiile publicate de HotNews, citând Reuters, arată o realitate dură. Creșterea economică a Uniunii a rămas constant în urma Statelor Unite în ultimele două decenii. La capitole cheie, precum inteligența artificială, blocul comunitar e depășit. Atât de SUA, cât și de China. Acum, cu spectrul taxelor vamale promise de Donald Trump și cu restricțiile Chinei asupra mineralelor critice, liderii europeni simt că timpul se scurge.
Avertismentul sumbru al lui Macron: „SUA ne vor ataca”
Cel mai dur a fost președintele francez. Emmanuel Macron și-a reînnoit apelul pentru mai multă îndatorare comună la nivelul UE, menită să finanțeze investiții masive, dar a lansat și un avertisment direct, aproape brutal, la adresa Washingtonului. Liderul de la Palatul Elysee vede administrația Trump ca fiind „deschis anti-europeană” și crede că urmărește chiar „dezintegrarea” Uniunii Europene.
Surprinzător sau nu, Macron a mers și mai departe. „Statele Unite ne vor ataca, în lunile următoare – asta este sigur – pe tema reglementării digitale”, a declarat el, anticipând o reacție dură la aplicarea Legii privind serviciile digitale (DSA) giganților tech americani. Mesajul său a fost clar. Când ești agresat, strategia de a pleca capul nu funcționează. „Cred că am încercat această strategie timp de luni de zile. Nu funcționează”, a spus liderul francez pentru publicații precum Le Monde și Financial Times, promovând o strategie „Made in Europe” care să prioritizeze produsele fabricate pe continent.
Planul de 383 de măsuri, blocat. Italia propune un termen limită: 2028
Pe masa liderilor stau două rapoarte cu greutate, semnate de foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta. Planul lui Draghi, fost șef al Băncii Centrale Europene, e văzut ca o foaie de parcurs. Doar că implementarea sa este extrem de lentă. Un organism de monitorizare arată că, până în ianuarie 2026, doar 15% din cele 383 de recomandări ale sale fuseseră puse în aplicare complet.
Progresul este gradual, nu transformator.
În fața acestui blocaj, Enrico Letta vine cu o propunere radicală: un termen-limită. El cere finalizarea pieței unice a UE, inclusiv uniunea energetică, digitală și a pieței de capital, până în 2028. Pentru el, aceasta este singura soluție reală. „Cred că aceasta este singura cale de a răspunde lui Trump și presiunilor externe la care este supusă Uniunea Europeană din partea Chinei, Rusiei și Statelor Unite, în moduri diferite”, a declarat Letta pentru Reuters.
Axa Paris-Berlin, ruptă. Franța vrea datorie, Germania cere tăierea birocrației
Toți liderii sunt de acord că UE trebuie să devină mai competitivă. Aici se termină consensul. Viziunile despre cum se poate ajunge acolo sunt la poli opuși. Pe de o parte, Franța lui Macron insistă pe noi datorii comune pentru a finanța proiecte de anvergură. De cealaltă parte stă Germania, care susține că soluția nu stă în acumularea de noi datorii, ci în creșterea productivității interne. Berlinul pune accent pe tăierea birocrației și pe încheierea de noi acorduri comerciale, cum ar fi cel cu blocul sud-american Mercosur. Ironia sorții, exact acest acord este respins vehement de Franța, din cauza presiunii fermierilor francezi. Această diviziune între cele mai puternice două economii ale blocului riscă să paralizeze orice decizie majoră.
Soluția e chiar în curtea Europei?
În timp ce politicienii dezbat la castel, mediul de afaceri are un mesaj mult mai direct. Mult mai simplu. Într-o întâlnire la Anvers cu mai mulți lideri europeni, directorii de companii au formulat cerințe clare. Christian Bruch, directorul general al Siemens Energy, a rezumat perfect situația. „Partea bună a problemelor europene este că Europa le-ar putea rezolva singură, dacă și-ar dori cu adevărat. Pentru că multe țin de flexibilitate, mai puțină birocrație, legi ale muncii mai flexibile”. Întrebarea este dacă liderii adunați la Alden Biesen sunt pregătiți să asculte.
