Un fermier din Ilfov a plătit un preț uluitor pentru un hectar de teren agricol: 12.000 de euro. Tranzacția, realizată de Daniel Radu în comuna Gruiu, a vizat un teren extravilan care nu are nicio facilitate, precum drum de acces sau sistem de irigații. Prețurile în județ au depășit pragul de 10.000 de euro pe hectar, alimentate de o concurență acerbă cu dezvoltatorii imobiliari.
Preț de imobiliare pentru teren arabil
Daniel Radu, care este și prim-vicepreședinte al Asociației Forța Fermierilor, a explicat că suma plătită este mult prea mare pentru condițiile oferite. V-ați gândit vreodată să plătiți atât pe un teren în câmp, fără niciun fel de acces modernizat? E drept că prețul a fost cerut de proprietar, dar situația reflectă o realitate dură pentru agricultorii din zonă.
„Ultima oară când am cumpărat teren pentru ferma mea am dat 12.000 de euro pe hectar, ceea ce este cam mult pentru că acel teren nu are niciun fel de facilități. Nu are drum agricol, nici măcar pietruit, asfaltat, nu are sistem de irigații la capătul terenului. Nu e o variantă bună ținând cont că e teren arabil extravilan, dar proprietarul acest preț l-a cerut”, a declarat Daniel Radu în cadrul emisiunii Agrostrategia de la TVR 1.
Agricultură tot mai dificilă în Ilfov
Problema prețurilor este dublată de fărâmițarea constantă a suprafețelor agricole. Fermierii se luptă să își comaseze terenurile, în timp ce în jurul lor apar constant depozite sau mici construcții care sparg parcelele mari. Asta face munca agricolă din ce în ce mai anevoioasă.
„În zona noastră, în Ilfov se mai face cultură mare, dar din ce în ce mai dificil, pentru că se fărâmițează suprafețele agricole. Ba un depozit, ba o curte împrejmuită cu o mică căbănuță din lemn acolo, dar încă se mai face. Se va mai face, dar așa cum am spus, dificil”, a explicat fermierul.
Un județ bogat, dar subdezvoltat
Dincolo de prețurile piperate, Daniel Radu desenează un tablou sumbru al întregului județ. Deși Ilfovul contribuie masiv la bugetul de stat datorită numărului mare de firme, dezvoltarea sa reală lasă de dorit. Infrastructura este punctul nevralgic, de la transportul feroviar slab dezvoltat până la lipsa unor străzi largi sau a iluminatului public corespunzător în comune.
„Ilfovul este un județ, în afara faptului că e plin de firme care contribuie la bugetul local și asta îl ridică din punct de vedere financiar, în rest, la nivel de dezvoltare e mediocru din punctul meu de vedere. Nu avem transport pe cale ferată dezvoltat și vedeți că Ilfovul și Bucureștiul sunt sufocate. Nu avem străzi largi, nu avem comune iluminate”, a punctat Radu.
O critică dură.
Beznă și gropi în comună
Dar problemele coboară până la nivelul vieții de zi cu zi a locuitorilor. Fermierul a oferit un exemplu concret din propria comună, unde, pentru a face economie la buget, autoritățile locale sting iluminatul public pe timpul nopții.
„La mine în comună, noaptea de la 12.00 la 4.00, ca să se facă economie, se oprește curentul electric în toată comuna, e beznă. Avem multe străzi distruse, gropi nesemnalizate și oamenii spun dacă mergem noaptea pe întuneric riscăm să ne împiedicăm, să ne rupem gâtul”, a povestit acesta. Stai puțin, cum vine asta în cel mai bogat județ al țării?
Iar situația drumurilor agricole (cele esențiale pentru activitatea fermierilor) este și mai gravă, fiind practic inexistente la nivelul întregului județ. Lipsa lor complică enorm logistica și crește costurile pentru orice agricultor. Concluzia lui Radu este tranșantă: „Nu e nicio comună care să aibă drumurile agricole aranjate”.
