Un pasionat de meteo anticipeaza codul rosu din Bucuresti inaintea ANM. Cum explica Elena Mateescu

Avertismentul de pe internet ignorat de autoritati

Ionuț Iancu gestionează pagina de Facebook „Prognoze Meteo Vremea”, urmărită de zeci de mii de români. Marți la prânz, el a văzut clar pe radare ceea ce aparatele statului parcă refuzau să arate.

Cifrele vorbesc de la sine.

Bărbatul a publicat imediat un mesaj ferm. „Deja am pus, din această noapte și pe parcursul zilei de mâine, Bucureștiul, pe cod roșu de avertizare, însă simțim nevoia să venim cu niște date în plus și actualizări, cu atât mai mult cu cât, dinspre Autoritatea meteo centrală nu vine nici un semnal de îngrijorare față de ceea ce s-ar putea dovedi a fi o ”bombă” care se abate spre București”, a scris Iancu pe internet.

Și fix asta s-a întâmplat câteva ore mai târziu. Străzile s-au umplut de apă. A doua zi, criticile au continuat pe pagina cu 50.000 de urmăritori. „Deși la acele momente de seară era deja peste 100% certitudine că scenariul pe care noi l-am intuit se va împlini, ANM a decis să iasă cu cod galben! Abia apoi, spre seară târziu, a introdus portocaliu pentru ca apoi să dea succesiv coduri roșii în miezul nopții, când orașul era deja făcut praf”, a reclamat pasionatul de meteorologie.

El a explicat exact ce a observat pe hărți. „Marți la prânz, toți parametrii din jurul Bucureștiului erau excepționali, foarte foarte mari. Totul arăta că spre București există riscul să vină ceva foarte urât. Mi-am dat seama că insula acesta de căldură din jurul Bucureștiului, care în general funcționează ca un inhibator și oprește fenomenele severe, de data asta va funcționa precum o bombă climatică. Și fix asta s-a întâmplat”, a declarat Ionuț Iancu.

Cum se apara conducerea ANM

V-ați gândit vreodată cum se ia decizia de a emite o alertă extremă? Ei bine, lucrurile se mișcă lent în instituțiile publice. Într-o discuție publicată recent de Hotnews, șefa ANM a oferit primele explicații oficiale pentru întârziere.

Elena Mateescu susține clar că „primele modele nu arătau o astfel de evoluție”. Cert e că prognoza oficială de marți dimineață (emisă punctual pentru București) indica doar vânt și precipitații slabe, de 1 până la 5 litri pe metru pătrat.

„Modelele analizate nu anticipau un sistem atât de complex în jurul capitalei pemtru zona de sud-est sau pentru Muntenia, Se preciza în acea prognoză vântul în special, dar și o cantitate într-adevăr mai redusă de precipitații”, a declarat directoarea ANM. Apoi a adăugat: „Da, la analiza datelor de la prima oră, primele modele nu anticipau o astfel de evoluție. Ulterior, monitorizând situația din șase în șase ore, conform modelelor și a datelor radar, s-a intervenit prin actualizarea mesajelor de tip nowcasting.”

Iar justificarea tehnică a continuat cu lux de amănunte. „Conform analizei situației modelelor numerice pe care le-am avut la dispoziție ieri, în cadrul Consiliului de Prognoză, primele celule convective s-au dezvoltat în jurul orei 18.40, iar prima fază… dezvoltarea însemnând cantități care au impus emiterea primului cod galben la 19.18 minute, s-a încadrat în valorile respective de 15-25 l/mp. Până la momentul emiterii primului cod portocaliu la 20.04, în capitală aveam cantități între 15 l/mp și 37 de l/mp, iar la rafala vântul era la 18 metri pe secundă (64 km/h), confirmând creșterea dinamică a intensității. Și tocmai de aceea s-a luat în considerare ulterior emiterea următoarelor avertizări, având în vedere dezvoltarea sistemului convectiv pe o arie mai extinsă la nivelul capitalei, dar și ploile torențiale. Primul cod roșu a fost emis la 23.57 și al doilea cod roșu la 0.41, iar în întreg intervalul analizat, de la ora 19 până dimineața la 6, am avut cantități diferite la cele trei stații meteo (88 l/mp la Băneasa, 73 l/mp la Filaret și 71 l/mp la Afumați.”

O problema de sistem si comunicare

Până la urmă, bucureștenii au primit mesaje RO-Alert când deja dormeau sau când străzile erau râuri. Ionuț Iancu crede că ANM „funcționează cu prudență și teamă exagerată în a avertiza corect lumea”. El susține că o alertă emisă la timp ar fi schimbat reacția primăriilor de sector, astfel încât „nu ar mai fi fost nevoie să fie chemați pompieri și jandarmi în miezul nopții de acasă și ar fi fost verificate rigolele și casetele de scurgere”. Totuși, el subliniază: „Noi ne dorim o instituție meteo care să funcționeze la cele mai înalte nivele și care să ofere calitate”.

Dar șefa ANM respinge ideea că instituția ar fi greșit. Întrebată dacă meteorologii au fost luați prin surprindere, Mateescu a răspuns: „Nu ne-a surprins, însă este vorba de fluxul și dinamica sistemului convectiv care a generat în mai multe reprize cantități semnificative de precipitații.”

Ea explică de ce codul roșu a venit atât de târziu. „În emiterea acestor tipuri de mesaje există anumite limite prevăzute pentru cantitățile de precipitații și pentru valorile intensității rafalelor. Au fost reprize, între orele 21.15 și 22.10 au fost ploi slabe, și ulterior s-a intervenit cu cod roșu la 23.57, pentru că au fost mai multe nuclee care au generat aceste cantități totale în decurs de 12 ore. Nu a plouat continuu la o rată de intensitate care să impună emiterea unui cod roșu de la ora respectivă.”

Mateescu susține că procedurile au fost respectate la sânge. „Nu. Dacă se va considera acest lucru, vom lua măsurile necesare. Vom informa toate autoritățile după analiza pe care o vom face. Nu fug de nicio responsabilitate, vom analiza toate datele și toate modelele, astfel încât să răspundem tuturor întrebărilor. La acest moment, analizând s -istemul convectiv, încă de la primul cod galben de la ora 19.18, până la ultimul cod galben din această dimineață, de la ora 3.33, cu cantitățile măsurate din 10 în 10 minute, ne-am încadrat în alertele respective.”

Miercuri, scenariul s-a repetat aproape la indigo. La ora 14:30, pagina de Facebook a pasionaților de meteo anunța un nou risc major pentru Capitală. Abia la 15:00, ANM a emis un cod portocaliu de vijelii, iar avertizarea nowcasting de cod roșu a fost trimisă oficial la ora 17:40.