Starlink și Starshield au ridicat limitele de viteză în Ucraina, dar Zelenski spune că ajutorul SUA rămâne insuficient

Cu o zi mai devreme, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, spunea pentru ABC News că Starlink funcționa încă limitat, cu rază îngustă, deși Donald Trump dăduse asigurări că problema fusese rezolvată. Tot atunci, liderul de la Kiev a reclamat sprijinul insuficient al Statelor Unite în războiul cu Rusia.

Zelenski spune că ar accepta oprirea luptelor pe frontul actual

Potrivit ABC News, Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat în interviul de vineri, 23 octombrie, că ar încheia un acord de pace imediat dacă ar putea și că acceptă înghețarea luptelor pe actuala linie a frontului.

Zelenski a spus pentru ABC News că Rusia controlează peste 19% din teritoriul Ucrainei, dar că Ucraina nu va ceda teritoriu suplimentar pentru a încheia războiul. Înghețarea frontului nu ar însemna recunoașterea juridică a anexărilor.

Disponibilitatea Kievului de a îngheța frontul privește păstrarea temporară a controlului militar existent, arăta un articol publicat anterior de News24.

În intervenția online de vineri, 23 octombrie 2026, la Hudson Institute din Washington, Zelenski a cerut ca procesul de pace să înceapă cu un armistițiu, urmat de negocieri și garanții de securitate. Pentru perioada de după oprirea luptelor, el a enumerat finanțarea unei armate ucrainene puternice pentru minimum zece ani, apărare aeriană consolidată și alte tehnologii militare inclusiv după război, precum și prezența în Ucraina a reprezentanților coaliției europene a statelor dispuse să participe, cu susținere americană.

Tot acolo, Zelenski a legat garanțiile de securitate și de acorduri bilaterale cu Washingtonul, distincte de eventuala aderare la NATO. Soluția pe care o susține include și aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu reconstrucția realizată cu participarea unor companii americane și europene.

Presiunea Washingtonului și lipsa interceptoarelor Patriot rămân în centrul disputei

ABC News relatează că administrația președintelui american Donald Trump și-a intensificat presiunile pentru concesii ucrainene, iar Trump a atribuit în repetate rânduri Kievului lipsa progreselor în negocierile de pace susținute de SUA.

Oficialii considerau inutil un răspuns public la fiecare mesaj al lui Trump de pe Truth Social.

„Rusia, sincer vorbind, s-a comportat bine în privința Ucrainei. Zelenski nu ajută prea mult la rezolvarea situației”, a declarat Donald Trump, președintele SUA, pentru jurnaliști la Casa Albă, luni, 19 octombrie 2026.

Steve Witkoff, emisarul special al președintelui american, îl descrisese pe Putin în termeni umanitari. Câteva ore mai târziu, Rusia a atacat Kievul cu 21 de rachete balistice. Trei dintre ele purtau muniții cu dispersie, care împrăștie submuniții și pot provoca victime și distrugeri pe suprafețe întinse.

Potrivit ABC News, Trump a ridicat la începutul lunii octombrie sancțiuni asupra petrolului rusesc pentru a permite importuri de motorină în contextul prețurilor mari la combustibil și i-a cerut lui Zelenski să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Zelenski a criticat măsura, considerând că ajută Rusia să prelungească războiul.

Washingtonul și Moscova conveniseră să suspende temporar unele sancțiuni americane aplicate motorinei rusești. Administrația Trump invoca promisiunea Rusiei de a livra mai mult pe piețele internaționale. Cantitatea oferită de Moscova ar acoperi însă doar o mică parte din consumul zilnic al SUA și nu ar schimba semnificativ prețurile. Vinerea precedentă, un galon de motorină costa în medie 6,33 dolari în SUA, cu aproximativ 5 cenți peste nivelul de cu o săptămână înainte. Analiștii atribuiau principala presiune de pe piața petrolului transporturilor perturbate prin Strâmtoarea Ormuz, în contextul războiului împotriva Iranului. Loviturile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia sporiseră și ele presiunea.

Când era președintele SUA, Joe Biden explica scumpirea benzinei prin invazia Rusiei în Ucraina.

Zelenski i-a spus ABC News că nu se simte trădat de SUA, dar că ajutorul american nu i se pare suficient. A afirmat că relația dintre Trump și Vladimir Putin, președintele Rusiei, este foarte bună și că nu știe să explice apropierea lor.

El a răspuns că Trump l-ar putea aduce pe Putin la masa negocierilor dacă i-ar aplica aceeași retorică pe care o folosește față de Zelenski și ar folosi sancțiunile împotriva Rusiei.

În ultimele trei luni, Ucraina a primit din SUA numai 24 de interceptoare Patriot, potrivit lui Zelenski. El a spus că, doar în noaptea de joi spre vineri, 30 de rachete balistice au lovit Kievul și că Ucraina ar avea nevoie, în medie, de 350 de interceptoare Patriot pe lună.

La mijlocul lunii septembrie, surse din guvernul ucrainean spuneau că Washingtonul nu urma să permită producerea interceptoarelor Patriot în Ucraina, deși Trump promisese public acordarea licenței. Ulterior, Zelenski a anunțat că Trump autorizase fabricarea lor acolo; Washingtonul nu confirmase însă aprobarea.

Zelenski s-a opus inițial opririi loviturilor asupra rafinăriilor rusești, pe care le considera o pârghie de negociere, apoi a propus suspendarea lor timp de 30 de zile în schimbul unor interceptoare Patriot suplimentare pentru apărarea orașelor.

Zelenski a spus că rămâne recunoscător SUA pentru parteneriat, deși recunoaște că nu este întotdeauna politicos în felul în care se exprimă. El a susținut că Ucraina nu își poate permite acum un președinte slab și că vorbește direct cu Trump.

Rețeaua satelitară și avertizarea pentru rachete au devenit o problemă militară directă

Potrivit ABC News, infrastructura satelitară deținută de guvernul SUA și folosită de armata ucraineană pentru navigația dronelor și apărarea aeriană nu a funcționat normal în săptămâna precedentă. Zelenski a spus vineri că și Starlink funcționa, dar cu rază limitată, în ciuda asigurărilor lui Trump.

Întrebat vineri la Casa Albă despre problemele rețelei, Trump a spus că nu discutase încă despre ele cu Elon Musk, a cărui companie, SpaceX, operează Starlink, dar că îl va contacta dacă defecțiunea nu este remediată.

Secretarul de stat american Marco Rubio a negat marți că SUA ar fi suspendat sau schimbat vreodată schimbul de informații cu Ucraina. Administrația Trump a negat în aceeași săptămână că ar fi ordonat încetinirea rețelelor susținute de Starshield și Starlink, iar oficiali ai administrației au indicat SpaceX drept responsabilă de modificare.

Într-o postare pe X din săptămâna precedentă, Elon Musk a afirmat că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar limitele de viteză sau utilizare sunt stabilite de armata americană și, în ultimă instanță, de președinte. El a descris Starlink ca serviciu comercial al SpaceX, limitat la activități civile sau defensive.

Oficiali ucraineni au semnalat și atacuri rusești cu rachete balistice fără avertizarea din partea partenerilor cu care erau obișnuiți. Zelenski spusese anterior că oficiali militari ucraineni fuseseră avertizați de omologii americani că refuzul de a opri loviturile asupra rafinăriilor rusești ar putea duce inclusiv la suspendarea schimbului de informații.

După discuții cu oficiali americani, Zelenski a anunțat marți, la Oslo, că avertizarea timpurie privind lansările de rachete balistice funcționează din nou. Declarația sa de atunci că serviciul Starlink urma să fie restabilit în 48 de ore a fost urmată de relatarea de vineri despre limitări și de actualizarea de sâmbătă privind ridicarea limitelor de viteză.

Kievul reclamase deja întârzieri la interceptoarele Patriot plătite de aliații europeni, întreruperea informațiilor americane despre rachetele balistice și limitări ale comunicațiilor prin satelit, în timp ce Casa Albă nega o motivație politică a restricțiilor.

Înghețarea frontului este prezentată ca oprire militară, nu ca cedare juridică

Un proiect american cu 28 de puncte din noiembrie 2025 prevedea cedări teritoriale ucrainene, reducerea armatei și renunțarea definitivă la aderarea la NATO, iar guvernele europene ceruseră revizuirea lui. În decembrie 2025, Zelenski a prezentat un proiect ucraineano-american cu 20 de puncte, în care delimitarea teritorială urma controlul efectiv, fără recunoașterea juridică a unei noi frontiere. Moscova a refuzat proiectul.

Prezentarea proiectului cu 20 de puncte, convenit între Ucraina și SUA, a venit în decembrie 2025, după confruntarea lui Zelenski cu Trump din Biroul Oval.

Scenariul prezentat atunci prevedea retragerea trupelor ruse din Dnipropetrovsk, Mikolaiv, Sumî și Harkov, menținerea pozițiilor existente în Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, nefolosirea forței pentru schimbarea aranjamentelor teritoriale și libera circulație a navelor în Marea Neagră. Protecția de securitate, finanțarea reconstrucției și perspectiva integrării rapide în UE ar fi însoțit controlul rusesc de facto asupra teritoriilor ocupate.

Analistul de politică externă Emanuel Cernat aprecia că oferta lui Zelenski de a îngheța frontul urmărește să mențină Ucraina la masa negocierilor și să evite impresia că blochează inițiativele americane. El se îndoia că Ucraina ar accepta efectiv toate condițiile discutate și anticipa negocieri îndelungate.

Negocierile continuă în paralel cu atacurile și cu disputa privind rolul Kievului

Potrivit ABC News, emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit marți cu Zelenski la Oslo. Joi, Putin a declarat că Rusia este pregătită să reia discuțiile trilaterale despre securitatea celor două țări după definitivarea unor acorduri de pace. Rusia și Ucraina au continuat între timp atacurile de amploare.

Trump avea în vedere o posibilă întâlnire în noiembrie cu Putin și cu Xi Jinping, președintele Chinei, fără participarea lui Zelenski. Perspectiva alimenta temerile Ucrainei și ale unor capitale europene că Kievul ar putea avea un rol mai mic în negocieri.

Witkoff și Jared Kushner ar fi pus pe masa negocierilor două propuneri: dezghețarea activelor rusești și reluarea exporturilor de gaze din Rusia către Europa. Ambele au fost respinse de guvernele europene.

Trump ceruse alegeri prezidențiale în Ucraina și un alt negociator pentru discuțiile cu Moscova. Ultimele alegeri prezidențiale ucrainene au avut loc în 2019, iar legea marțială introdusă în 2022 a împiedicat organizarea altora, regula prezentată atunci prevăzând cel puțin șase luni după încheierea războiului pentru pregătirea votului.

Zelenski a spus pentru NBC News, într-un interviu prezentat de Ukrinform și preluat ulterior de agerpres.ro, că ar căuta o soluție pentru organizarea alegerilor dacă Rusia ar accepta încetarea focului. Dacă Washingtonul insistă asupra scrutinului, el cere un armistițiu de cel puțin 60 de zile, necesar pentru modificarea legislației și pregătirea măsurilor de securitate, inclusiv pentru votul militarilor.

Discuțiile de marți, 20 octombrie, de la Oslo i-au reunit pe Witkoff, Zelenski, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele finlandez Alexander Stubb. Kushner a participat prin videoconferință.

Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spunea că așteaptă ca Witkoff să îi prezinte lui Putin rezultatele reuniunii din Norvegia.

În săptămâna discuțiilor de la Oslo, Kaja Kallas, șefa diplomației UE, i-a acuzat pe negociatorii americani în Parlamentul European că, de aproape doi ani, încearcă să obțină capitularea Ucrainei. Un oficial european care nu și-a dat numele explica pozițiile favorabile Moscovei prin presiunea electorală asupra lui Trump. Sondajul Reuters/Ipsos arăta că 78% dintre americani considerau politicile președintelui responsabile, într-o anumită măsură, pentru scumpiri.

Scumpirile aveau și o miză internă: energia mai scumpă alimentează inflația și nemulțumirea alegătorilor, iar republicanii riscă să piardă majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat.

Discuțiile ruso-ucrainene mediate de Turcia în primăvara lui 2022 s-au încheiat fără acord. Propunerea ucraineană prevedea un dialog separat despre Crimeea pe 15 ani, iar concesiile erau condiționate de oprirea completă a focului și retragerea trupelor ruse pe pozițiile de dinaintea invaziei. Kievul a întrerupt discuțiile invocând lipsa încrederii că Moscova își va respecta obligațiile.

Potrivit unui articol publicat anterior de News24, Putin și alți oficiali ruși au continuat să invoce formatul Ankara. Moscova a susținut că Marea Britanie și Boris Johnson, premierul britanic de la acea vreme, l-ar fi determinat pe Zelenski să respingă înțelegerea.

La începutul sau la mijlocul lunii noiembrie, Zelenski speră să reunească la Abu Dhabi echipele tehnice ucraineană și americană. După această etapă, ar putea urma discuții trilaterale la nivelul liderilor.

Potrivit președintelui ucrainean, posibilitatea redeschiderii dialogului fusese abordată după vizita emisarului Casei Albe.