Volodîmîr Zelenski ar obține 22% în primul tur, cu un singur punct peste generalul Valerii Zalujnîi

Marți, într-un video online, Fedorov a invocat o „criză sistemică de guvernare” și a susținut că războiul nu poate suspenda pe termen nedefinit reînnoirea democratică a puterii. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski urma să se încheie în mai 2024, însă alegerile sunt blocate prin lege marțială de la invazia rusă din februarie 2022.

Fostul ministru Fedorov cere alegeri și contestă legitimitatea

Fedorov, demis în iulie de Zelenski, provine din tabăra puterii, iar ruptura are greutate politică tocmai pentru că apare în timpul războiului. Demiterea sa a generat proteste la nivel național, iar acum presiunea publică se mută din zona guvernamentală în disputa despre legitimitatea unui nou mandat prezidențial.

„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia. Luptăm tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber. Trebuie să găsim un mecanism legal, sigur și realist care să permită Ucrainei să își reînnoiască procesul democratic deplin chiar și în condițiile unui război prelungit”, a declarat Mykhailo Fedorov, fost ministru al Apărării din Ucraina.

Presiunea vine și din sondaje. Același sondaj îl plasează pe Fedorov la 13% în primul tur și arată că Zelenski ar pierde în turul al doilea în fața lui Fedorov, a lui Zalujnîi, dar și în fața lui Kyrylo Budanov, actualul șef de cabinet al președintelui. Conform presei ucrainene, popularitatea lui Zelenski a scăzut de la începutul războiului, dar se menține în jurul valorii de 60%.

În iulie, generalul Valerii Zalujnîi, considerat un potențial contracandidat, i-ar fi comunicat lui Zelenski că va candida dacă se vor organiza alegeri în toamnă, potrivit publicației Ukrainska Pravda.

Blocajul este politic și logistic

Organizarea unui scrutin în Ucraina nu depinde doar de voința politică. Rusia ocupă aproximativ 19% din teritoriul ucrainean, unde s-ar putea afla până la 4,5 milioane de adulți cu drept de vot, conform cifrelor ucrainene din ianuarie. Alte câteva milioane de ucraineni sunt refugiați interni, ceea ce mută problema din zona legală în cea a organizării efective a votului.

Zelenski însuși a cerut sprijin extern pentru acest scenariu. Potrivit TIME, președintele ucrainean a spus că are nevoie de ajutorul Statelor Unite, posibil împreună cu partenerii europeni, pentru a asigura securitatea necesară organizării alegerilor.

„Acum cer, și o spun deschis, Statelor Unite, posibil împreună cu colegii noștri europeni, să mă ajute să asigur securitatea pentru organizarea alegerilor”, a afirmat Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei.

Konstantin Sonin, profesor la University of Chicago Harris School of Public Policy, consideră totuși improbabil un astfel de proces electoral. El leagă riscul de numărarea voturilor din teritoriile ocupate, dar și de lipsa de încredere într-o eventuală încetare a focului garantată de Rusia.

„Nu-mi pot imagina că Ucraina s-ar baza pe vreun fel de garanții din partea Rusiei pentru a organiza alegeri. Preocupările legate de interferența Rusiei în alegeri reprezintă jumătate din problemă”, a spus Konstantin Sonin, profesor la University of Chicago Harris School of Public Policy.

Același expert susține însă că, în pofida presiunii din sondaje, Zelenski rămâne un actor politic puternic. „Zelenski a câștigat alegerile în 2019, învingându-l pe președintele în funcție, și de atunci a navigat pe un teren extrem de complex al politicii ucrainene. Ar învinge orice alt candidat”, a mai declarat Sonin.