Criza azilelor din județul Bihor scoate la iveală un haos administrativ greu de imaginat. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sibiu a preluat 21 de persoane relocate din centrele bihorene, însă autoritățile s-au trezit cu pacienți aduși fără documente medicale, fără asigurare de sănătate și chiar fără acte de identitate.
Haosul documentelor și pacienți neasigurați
Situația persoanelor relocate continuă să ridice probleme majore pentru sistemul de asistență socială. Dincolo de cifre, vorbim despre oameni aflați într-o stare de vulnerabilitate extremă, care au fost repartizați strict în funcție de locurile disponibile. Lipsa documentelor medicale și sociale îngreunează direct evaluarea și îngrijirea acestora.
Cifrele oficiale arată o realitate cruntă.
Dintre cele 21 de persoane preluate de DGASPC Sibiu, 14 sunt încadrate în grad de handicap grav. Majoritatea dintre aceștia au nevoie de asistent personal. Alte 7 persoane nu dețin certificate de handicap. Mai exact, 12 beneficiari au peste 65 de ani, iar opt dintre ei figurează în sistem ca nefiind asigurați medical. Mai mult, o persoană a trebuit să fie identificată de autorități deoarece nu avea asupra ei absolut niciun act de identitate.
În prezent, cinci dintre beneficiari sunt internați în spitale pentru evaluări medicale, stabilirea diagnosticului și instituirea tratamentului necesar.
Apel disperat către autoritățile centrale
Reprezentanții DGASPC Sibiu afirmă că procesul de preluare a beneficiarilor a fost îngreunat masiv de birocrație și lipsa de organizare la transfer. Și cum să nu fie, când oamenii au fost urcați în mașini și trimiși în alt județ doar cu o carte provizorie de identitate și, în unele situații, cu un simplu card bancar? Nici urmă de dosare medicale sau documente privind istoricul social al acestor bătrâni.
Așa cum a relatat marți Adevarul într-o analiză a situației, instituția județeană a solicitat Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități elaborarea unor proceduri speciale pentru gestionarea unor astfel de situații de urgență. Motivul invocat de reprezentanții direcției este clar: „întrucât legislația actuală reglementează doar cazurile obișnuite”.
Până la urmă, asistenții sociali trebuie să improvizeze. O altă prioritate a momentului (pe lângă evaluarea medicală și psihiatrică obligatorie) este identificarea persoanelor care necesită măsuri de ocrotire, decizii luate în funcție de starea psihică și gradul de discernământ al fiecărui pacient. În paralel, autoritățile încearcă să ia legătura cu rudele sau aparținătorii acestora.
Un deces și zero interes din partea familiilor
Între timp, Ministerul Muncii a anunțat luni seară o tragedie. Un bărbat transferat din azilele din Bihor într-un centru din județul Mureș a decedat. Cauza exactă a morții urmează să fie stabilită oficial în urma necropsiei.
Dar v-ați întrebat unde sunt familiile acestor oameni în tot acest timp?
Datele furnizate de Ministerul Muncii arată că doar 40 de aparținători au contactat autoritățile pentru a solicita informații despre rudele internate în centre. Numai că absolut niciunul nu și-a exprimat intenția de a le prelua în îngrijire. Per total, 15 dintre cele 409 persoane găsite inițial în centrele din Bihor sunt internate în spitale și rămân sub strictă supraveghere medicală.
Ancheta penală merge mai departe
Iar pe plan judiciar, ancheta penală privind funcționarea azilelor continuă în ritm alert. Procurorii susțin că familia Pașca ar fi exploatat persoane vulnerabile. Conform anchetatorilor, administratorii i-ar fi cazat în locuințele asociației pentru a obține beneficii financiare, fără a asigura personal calificat pentru îngrijirea acestora.
Apărătorul familiei Pașca respinge ferm acuzațiile și susține că acestea sunt nefondate. Dosarul penal rămâne pe masa procurorilor pentru administrarea probatoriului și audierea martorilor implicați în funcționarea centrelor.
