Bilanțul victimelor atacului rusesc asupra unui bloc de apartamente din Kiev a ajuns vineri la 24 de morți, printre care se numără și trei copii. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat cifrele, în timp ce echipele de urgență au finalizat căutările printre dărâmăturile clădirii după mai bine de o zi de eforturi continue.
Cel mai mare val de atacuri de la inceputul invaziei
Racheta de croazieră a lovit în plin un bloc cu nouă etaje aflat pe colț. Forțele aeriene ucrainene au precizat că acesta a fost cel mai mare baraj lansat de Rusia asupra țării de la declanșarea invaziei la scară largă. Capitala a fost principala țintă a ofensivei. Aici, 48 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii, a transmis liderul de la Kiev.
Vineri a fost declarată zi de doliu oficial în capitala Ucrainei.
Loviturile aeriene masive au venit imediat după o încetare a focului programată între 9 și 11 mai. Președintele american Donald Trump a declarat că le-a cerut lui Zelenski și președintelui rus Vladimir Putin să respecte acest armistițiu. Dar lucrurile au stat puțin diferit pe teren. Luptele au continuat pe parcursul celor 72 de ore, deși rapoartele indică o intensitate mai redusă a confruntărilor.
Rachete noi si eludarea sanctiunilor internationale
Dincolo de cifrele tragice, o descoperire a experților ucraineni a ridicat semne de întrebare majore la nivel diplomatic. Racheta care a distrus blocul din Kiev a fost fabricată chiar în al doilea trimestru al acestui an, după analizarea resturilor recuperate.
Într-o analiză detaliată publicată recent de Npr, se arată că președintele ucrainean a reacționat dur joi noapte pe rețeaua X în urma acestor constatări tehnice.
„Acest lucru înseamnă că Rusia încă importă componentele, resursele și echipamentele necesare pentru producția de rachete, eludând sancțiunile globale”, a declarat Volodimir Zelenski.
El a adăugat imediat un mesaj clar pentru aliații occidentali: „Oprirea schemelor de eludare a sancțiunilor de către Rusia trebuie să fie o prioritate reală pentru toți partenerii noștri”.
V-ați gândit vreodată cum ne afectează direct aceste detalii tehnice? Până la urmă, un război purtat cu armament de ultimă generație asamblat pe sub mână, chiar la granița României, menține o stare de alertă constantă pe flancul estic al NATO și pune presiune directă pe bugetele de apărare din regiune.
Drona dupa drona si un schimb de prizonieri
Intensitatea atacurilor recente este greu de ignorat. Zelenski a subliniat joi că Moscova a lansat peste 1.560 de drone împotriva centrelor populate din Ucraina, începând de miercuri. Bilanțul daunelor arată 180 de locații afectate la nivel național, inclusiv peste 50 de clădiri rezidențiale. Ca termen de comparație (și pentru a înțelege mai bine amploarea), cel mai mare atac anterior cu drone a avut loc între seara zilei de 23 martie și seara zilei de 24 martie, când forțele Moscovei au tras aproape 1.000 de drone și rachete.
Și totuși, în ciuda violențelor extreme, cele două tabere au reluat negocierile punctuale. Vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de prizonieri de război, câte 205 militari din fiecare țară întorcându-se acasă. Zelenski a anunțat că aceasta este doar prima fază dintr-un acord mult mai amplu, care vizează un schimb de 1.000 la 1.000 de prizonieri.
Ministerul rus al Apărării a confirmat oficial schimbul de vineri și a mulțumit Emiratelor Arabe Unite pentru medierea acestui acord, în timp ce autoritățile de la Kiev au precizat că unii dintre ucrainenii eliberați se aflau în captivitate rusească încă din anul 2022, luptând în unele dintre cele mai crâncene bătălii ale războiului.
