Furtuna violentă de marți spre miercuri noapte a paralizat complet Capitala. A plouat în câteva ore aproape cât media multianuală a întregii luni iunie, iar sute de case, străzi și stații de metrou au ajuns sub ape.
V-ați întrebat vreodată de ce orașul devine un lac uriaș la fiecare rupere de nori? Răspunsul stă în suprafețele impermeabile și în lipsa cronică de planificare a administrației locale.
Infrastructura clasica si limitele ei
Dan Bărbulescu este directorul executiv al Asociației Parcul Natural București, ONG-ul care s-a implicat activ în protejarea Parcului Natural Văcărești și a Pajiștei Petricani. Organizația militează în prezent ca Pădurea Băneasa, stufărișurile din Dobroești, Valea Saulei și lunca Dâmboviței (între Lacul Morii și Chiajna) să devină parcuri naturale.
Într-un interviu detaliat publicat recent de Hotnews, specialistul explică faptul că infrastructura actuală de canalizare și-a atins limitele. Orașul are nevoie urgentă de soluții verzi pe lângă conductele clasice de beton.
„Nu poți controla un astfel de fenomen, dar poți să-i atenuezi efectele”, precizează Bărbulescu. Acesta subliniază că apa de ploaie curge extrem de repede pe străzile din București, iar pentru a preveni inundațiile în zone critice, precum Piața Victoriei, este nevoie de studii hidrologice și hărți de risc care să arate exact unde se poate injecta apa pentru reumplerea acviferului.
Iar intervențiile nu trebuie să fie neapărat complicate. Pot fi create alveole speciale în trotuare sau bazine de retenție în subsol. Numai că aceste bazine trebuie prevăzute obligatoriu cu sisteme de separare a hidrocarburilor și de decantare. Altfel, apa murdară spălată de pe șosele va ajunge direct în râul Dâmbovița și, ulterior, în rețeaua hidrografică a râului Argeș.
Ce inseamna un oras burete
Conform datelor prezentate de primarul general, 75% din suprafața Bucureștiului este impermeabilă. Practic, betonul blochează infiltrarea naturală a apei. Soluția propusă de experți este transformarea Capitalei într-un oraș-burete.
Ce înseamnă asta concret pentru infrastructura urbană? Un spațiu care permite apei să se infiltreze, oprind-o din curgerea ei distructivă. De la mici grădini de ploaie (spații amenajate cu plante pentru a colecta și menține apa în teren), până la mari bazine îngropate.
O soluție majoră propusă este transformarea parcurilor aflate la baza cornișei Dâmboviței, Văcărești, Tineretului și Carol, în zone de retenție. Aceea este exact apa care inundă frecvent Bucureștiul.
„Parcul Natural București e un super asset”, explică directorul asociației. Zona este la origine un polder, o depresiune care poate absorbi cantități masive de apă. Bazinele din zona Tineretului, Mihai Bravu ar putea prelua debitul excedentar pentru a fi pompat apoi, filtrat, în Parcul Natural Văcărești.
Dar lucrurile se mișcă și la nivel micro. Asociația a amenajat deja prima grădină de ploaie din oraș, în Parcul Tineretului. Mai mult, printr-un proiect pilot numit NATALIE, finanțat de Comisia Europeană, apa strânsă de pe centrul comercial Sun Plaza va fi filtrată și utilizată pentru a alimenta bălțile din Văcărești.
Pericolul betonarii si exemplele din Europa
Dincolo de cifre și proiecte pilot, realitatea din cartiere e cu totul alta. Activitatea preferată a multor primari rămâne turnarea de ciment, montarea de pavele și plantarea de gazon, pentru a scăpa de praf și noroi.
În Sectorul 4, parcul Lumea Copiilor se inundă constant din cauza suprafețelor extinse acoperite cu tartan și materiale minerale, care nu lasă apa care vine de pe Dealul Piscului să ajungă în pânza freatică. Situația se repetă în Sectorul 3, unde primăria a acoperit cu tartan pământul din jurul arborilor de pe bulevardele Decebal și Unirii.
„Soluțiile bazate pe natură nu își propun să respingă infrastructura clasică”, adaugă Bărbulescu. Ele trebuie doar să secondeze rețeaua de canalizare, preluând o parte din presiune, ajutând în același timp la irigații în perioadele de secetă.
Orașele din vestul Europei aplică aceste concepte după ce, în anii ’70, au trecut printr-o perioadă similară de betonare masivă. Copenhaga are o strategie oficială în acest sens. În Olanda, la Utrecht, un întreg râu care fusese transformat în autostradă a fost renaturat. Metropole precum Rotterdam sau Milano au transformat apa de ploaie dintr-un deșeu aruncat la canalizare, într-o resursă valoroasă.
Cand vom invata lectia
Să fim serioși, subiectul schimbărilor climatice este adesea ignorat sau împins în zona conspirațiilor de către administrațiile locale.
Experții atrag atenția că episoadele meteo extreme se vor dubla ca intensitate în următorii 10 ani. Vom avea ploi torențiale devastatoare urmate de perioade de două săptămâni cu temperaturi de 40 de grade, care vor duce la creșterea mortalității.
„Probabil că în momentul în care, într-o noapte, vor curge 200 de litri pe metru pătrat, mari zone ale Bucureștiului se vor inunda și vor apărea victime umane, abia atunci lucrurile vor putea să intre într-o logică a planificării”, este avertismentul lansat de activistul civic. El punctează clar că adaptarea la noile realități „este o mare provocare”.
Până la trezirea autorităților locale, Uniunea Europeană continuă să ofere sprijin financiar direct și expertiză tehnică pentru proiectele urbane de integrare a naturii în infrastructură.
