Statul român pierde sute de milioane de euro anual dintr-o piață pe care o folosesc zilnic sute de mii de cetățeni. Transportul alternativ generează afaceri uriașe, însă o mare parte din bani se scurg nestingherit prin firme fantomă.
Banii negri din spatele curselor de zi cu zi
Peste 100.000 de români au ecusoane Bolt sau Uber, arată datele oficiale furnizate de Autoritatea Rutieră Română (ARR). Numărul depășește populația unor reședințe de județ precum Suceava sau Piatra Neamț. Să fim serioși, câți dintre noi se gândesc la traseul banilor atunci când comandă o cursă rapidă din aplicație? Ce înseamnă asta concret pentru bugetul de stat?
Estimările realizate de Alexandru Ecea, consilier financiar specializat în ridesharing, indică o cifră de afaceri colosală de cel puțin un miliard de euro pe an. Calculul se bazează pe datele statistice din 2025: 80.000 de șoferi atestați care fac în medie 12 curse pe zi. La un câștig mediu de 20 lei pe cursă și 300 de zile muncite pe an, rezultatul atinge 5,760 miliarde lei, adică aproximativ 1,152 miliarde euro.
Iar un reportaj publicat recent de Hotnews scoate la lumină un detaliu revoltător legat de legislație. Mai mulți parlamentari PSD, printre care se numără și fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, sunt inițiatorii noii legi care ar trebui să reglementeze ridesharing-ul. Forma actuală a proiectului păstrează contractele de comodat, exact metoda reclamată că facilitează evaziunea masivă din domeniu.
Firme fantomă și șpăgi în cutii de pantofi
Schema funcționează simplu și extrem de eficient. Companiile folosesc comodatul (o practică prin care se evită înregistrarea mașinilor pe companie) pentru a muta cu ușurință flote întregi de la o zi la alta. Aceste firme au sedii fictive și administratori care nu pot fi identificați. Când autoritățile descoperă ilegalitatea, evazioniștii fondează rapid noi firme și ciclul continuă nesfârșit.
Dar corupția urcă până la vârful instituțiilor statului. Dosarul care a dus la arestarea șefului ARR, Cristian Anton, prins cu sute de mii de euro ascunși în cutii de pantofi, a pornit chiar din interiorul sistemului. Doi șoferi au depus un denunț la DNA după ce li s-a cerut o mită de 700 de euro pentru a obține un atestat Uber. Anton reprezenta veriga de legătură în lanțul controlului politic care legiferează, autorizează și colectează banii din acest domeniu.
Cifrele vorbesc de la sine.
Rareș Dima, un șofer de Uber și Bolt din Constanța care a renunțat să mai lucreze prin flote din cauza ocolirii taxelor, a explicat mecanismul din interior. El și-a înființat un PFA pentru a lucra legal și a depus mai multe sesizări la DNA și ANAF.
„Este o industrie de un miliard de euro pe an. Din aceștia, ținând cont că 15, maxim 20% din piață lucrează prin PFA-uri, adică legal, probabil că tot pe acolo este și cifra banilor fiscalizați de către stat. Cel mai probabil 80% din banii care sunt generați de acest domeniu de activitatedispar în neant și statul nu vede nici măcar un leu de pe urma lor”, a declarat Rareș Dima.
Ce spun autoritățile despre gaura uriașă din buget
Numai că autoritățile știu exact ce se întâmplă în piață. O persoană implicată direct în discuțiile de la Ministerul Transporturilor și Guvern a oferit detalii clare sub protecția anonimatului.
„Din ce cunoaștem noi, din ce este dovedit de Antrifraudă și ANAF, în ultimii ani au fost dovedite peste 200 milioane de euro evaziune. Ce s-a întâmplat mai mult de atât, nu putem spune. Dar, atenție, aceste milioane reprezintă evaziunea doar pe ce s-au verificat, adică 10% din societățile care fac transport alternativ”, a explicat sursa citată.
Până la urmă, fenomenul a fost recunoscut oficial la cel mai înalt nivel. Șeful Antifraudă, Tudor Rudău, a declarat pe 7 octombrie la Digi24 că evaziunea din ridesharing nu este o noutate.
„În anul 2025 și până la această dată sunt constatate 370 milioane de lei valoarea prejudicii. Conform estimărilor noastre pot să depășească 500 de milioane de lei. Adică 100 milioane de euro”, a anunțat Tudor Rudău.
Controalele recente ale inspectorilor s-au finalizat cu suspendarea activității pentru zeci de firme autorizate în transportul alternativ. În acest moment, datele din domeniu arată că există 66.000 de mașini autorizate să facă ridesharing în România, o scădere față de anul 2025 când au fost aproape 90.000 de mașini. Pe piață activează peste 29.000 de entități juridice autorizate pentru Uber și Bolt, dintre care 17.000 sunt PFA, iar restul de peste 10.000 funcționează ca SRL-uri.
