Cercetătorii care studiază limbajul, cogniția și procesarea verbală au ajuns la o concluzie clară privind comportamentul uman. Două obiceiuri frecvente pentru care oamenii sunt adesea criticați reprezintă, în realitate, indicatori ai unei minți extrem de agile și sofisticate.
Vorbitul cu voce tare crește concentrarea
Prejudecata culturală ne face să îi privim pe cei care vorbesc singuri ca fiind, în cel mai bun caz, ciudați sau „duși cu pluta”. Numai că știința demonstrează exact contrariul printr-o serie de studii recente.
Participanții la un experiment au fost puși să caute un anumit obiect într-un grup de imagini. Unii au fost instruiți să repete cu voce tare numele obiectului în timp ce căutau, pe când alții au rămas în tăcere completă.
Grupul care vorbea a găsit obiectul mai repede.
Într-o analiză publicată recent de Adevarul aflăm că rostirea cuvintelor nu doar descrie ceea ce vedem în mod pasiv. Acest obicei ajută creierul să se concentreze mult mai bine asupra lucrului căutat. Când spui un cuvânt cu voce tare, creierul activează simultan vorbirea și auzul, ceea ce te ajută să identifici mai rapid ținta.
O analiză din 2023 publicată în revista academică „Frontiers in Psychology” a scos la iveală date și mai precise. Dialogul interior este implicat într-o gamă surprinzător de largă de funcții mentale. Cercetătorii menționează direct memoria de lucru, schimbarea rapidă între sarcini, autoreglarea și gestionarea proceselor cognitive complexe.
Ceea ce pare excentric la prima vedere este, din punct de vedere neurologic, complet eficient. Persoanele care fac asta în mod natural s-ar putea să fi descoperit intuitiv una dintre cele mai sigure metode de a-și menține gândirea ascuțită, fără să știe măcar că exact asta fac.
Cuvintele vulgare arată un vocabular extins
V-ați gândit vreodată că un limbaj colorat ascunde de fapt o capacitate intelectuală ridicată? Oamenii care folosesc des cuvinte vulgare sunt considerați adesea persoane cu vocabular limitat. Știința nu susține însă această problemă de imagine.
Un studiu din 2015 publicat în „Language Sciences” de cercetătorii Kristin și Timothy Jay a demontat exact această idee preconcepută. Participanții care au obținut cele mai mari scoruri la un test standard de fluență verbală au fost și cei care au reușit să enumere cele mai multe înjurături atunci când li s-a cerut.
Iar participanții cu vocabular mai redus au enumerat cele mai puține înjurături. Aceleași resurse cognitive care susțin un vocabular bogat în general contribuie direct și la extinderea celui „tabu”.
Cercetătorul Timothy Jay studiază limbajul vulgar de peste patru decenii. „Înjurăturile transmit o precizie emoțională pe care limbajul obișnuit nu o poate reproduce”, susține specialistul.
Folosirea eficientă a unei înjurături (mai ales în interacțiunile zilnice) presupune înțelegerea contextului social, a registrului de limbaj și exercitarea unei judecăți lingvistice reale. Până la urmă, asta nu înseamnă un vocabular limitat, ci unul profund sofisticat.
Dezavantajul social dovedit științific
Dar să fim serioși, societatea nu iartă ușor aceste ieșiri verbale, oricât de fundamentate ar fi ele neurologic. Există un dezavantaj major măsurat de specialiști.
Un studiu din 2018 publicat în revista „Journal of Language and Social Psychology” a arătat modul în care funcționează etichetarea socială. Oamenii îi percep pe cei care înjură ca fiind mai puțin inteligenți și mai puțin de încredere. Această percepție negativă se aplică constant, indiferent de propriile opinii ale ascultătorilor despre vulgaritate.
