Comisarul european pentru Coeziune, Raffaele Fitto, a anunțat joi, într-o scrisoare adresată miniștrilor din UE, că fondurile de coeziune ale blocului comunitar pot fi folosite pentru a atenua impactul prețurilor uriașe la energie. Până la 160 de miliarde de euro ar putea fi redirecționate rapid pentru a sprijini familiile și companiile europene.
Banii europeni schimba destinatia
Documentul oficial vine într-un moment critic. Mai multe țări europene se confruntă cu consecințele economice grave provocate de Războiul din Iran. Conflictul a perturbat rutele de aprovizionare din Golf și a aruncat în aer costurile la utilități peste tot în Europa.
„Este esențial să ne asigurăm că aceste fonduri UE ușor disponibile sunt implementate integral la timp pentru a aduce beneficii regiunilor și comunităților care au cea mai mare nevoie de ele, în special în contextul evoluțiilor actuale ale prețurilor la energie”, a transmis Raffaele Fitto în scrisoarea respectivă.
Iar statele membre pot direcționa deja aceste finanțări spre investiții legate de energie. Oficialul european explică exact cum funcționează mecanismul: „de exemplu, prin extinderea măsurilor existente pentru a sprijini familiile și întreprinderile, reducând consumul de energie.”
Flexibilitate ceruta direct de la Roma
Argumentul lui Fitto nu apare din neant. Săptămâna trecută, premierul italian Giorgia Meloni i-a trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Meloni a cerut ca securitatea energetică să fie tratată drept o prioritate strategică europeană. Mai exact, a solicitat ca flexibilitatea fiscală acordată recent pentru cheltuielile de apărare să se aplice identic și pentru facturile la utilități.
Așa cum semnalează Euronews într-o analiză publicată recent, vicepreședintele executiv al Comisiei pentru Coeziune și Reforme face parte chiar din partidul de guvernământ al lui Meloni, formațiunea de dreapta Frații Italiei.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Dacă măsura se aplică la scară largă, guvernele naționale (inclusiv Guvernul României, un beneficiar major al politicii de coeziune) vor putea lua banii europeni destinați inițial altor proiecte și îi vor putea băga direct în subvenționarea facturilor la curent și gaze pentru cetățeni.
Zeci de miliarde deja mutate
Până la urmă, mecanismul se aplică deja pentru alte urgențe. În cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, Fitto a impus amendamente care permit statelor să mute fonduri spre provocări emergente precum apărarea, decarbonizarea sau locuințele la prețuri accesibile.
Numai că cifrele vorbesc de la sine. În luna martie, Comisia Europeană a anunțat că puțin sub 35 de miliarde de euro din banii de coeziune fuseseră deja redirecționați. Cheltuielile pentru apărare au fost masive pentru țările de pe flancul estic. Polonia a reorientat peste 6 miliarde de euro strict pentru sectorul militar.
Acum, Fitto sugerează aceeași rețetă pentru a amortiza șocul energetic. Amenințarea lovește crunt mai ales economiile mari consumatoare de energie, cu baze industriale puternice, cum ar fi Germania și Italia.
În documentul oficial se arată clar că „fondurile politicii de coeziune și-au demonstrat astfel capacitatea de a interveni în sprijinul priorităților strategice ale UE, inclusiv pentru energie.”
Cati bani mai raman in conturi
Dincolo de declarații politice, matematica europeană ne arată exact spațiul de manevră. Bugetul de coeziune al UE pentru perioada 2021-2027 se ridică la 392 de miliarde de euro. Datele Comisiei Europene confirmă că, până la sfârșitul lunii martie, aproximativ 355 de miliarde de euro fuseseră deja alocate unor proiecte specifice.
Rămân aproximativ 160 de miliarde de euro potențial disponibili pentru realocare. Cifra reală ar putea fi mai mică, deoarece guvernele și regiunile au lansat probabil deja cereri de oferte pentru anumite proiecte publice. Dar volumul banilor necheltuiți rămâne enorm. Motivul principal ține de faptul că țările UE au prioritizat cheltuielile din fondul de redresare post-pandemie, care avea termene mult mai stricte.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie, a reacționat imediat după scrisoarea Giorgiei Meloni: „analizăm în prezent politicile, inclusiv opțiunile de politică fiscală, pentru a aborda cel mai bine criza, inclusiv utilizarea flexibilităților existente în cadrul nostru.”
Scrisoarea lui Raffaele Fitto merge fix pe această linie a flexibilității, subliniind „rolul vizibil pe care politica de coeziune este chemată să îl joace în abordarea crizei energetice actuale și impactul acesteia asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale.”
Până la sfârșitul lunii martie, doar 100 de miliarde de euro din bugetul total de coeziune fuseseră efectiv cheltuiți de țările membre.
