România înregistrează cea mai gravă rată a mortalității infantile din ultimul deceniu. 952 de nou-născuți au murit doar în anul 2024, iar indicatorul a urcat la 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu rata de 5,6 din anul precedent. Această valoare este aproape dublă față de media Uniunii Europene de 3,5.
Banii statului si viata pacientilor din spitale
V-ați gândit vreodată cum ajunge o țară europeană să piardă sute de vieți la început de drum? Dincolo de cifre, răspunsul stă în finanțare. În timp ce Austria alocă 9,5% din PIB pentru sănătate, Cehia și Croația câte 9%, iar Franța 8,9%, România a alocat în 2024 doar 5,2%. La coada clasamentului european mai găsim doar Malta cu 5% și Ungaria cu 4,7%. Iar rezultatul se vede clar în maternități. Dacă în Austria mortalitatea infantilă este de 3,1 la mie, iar în Cehia de 2,3, la noi numerele explodează.
Ștefania Mircea, coordonatoare de program la organizația Salvați Copiii, a explicat exact mecanismul. „Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață”, a declarat reprezentanta ONG-ului.
Situația financiară precară lovește direct în pacienți. „România alocă în continuare printre cele mai mici procente din PIB pentru sănătate din Uniunea Europeană, iar această diferență se vede direct în infrastructură, acces la servicii medicale, prevenție și resursa umană. Legătura dintre bani și vieți omenești este una foarte concretă: mai puține echipamente, mai puține cadre medicale, secții supraaglomerate, întârzieri în diagnostic și acces inegal la îngrijire”, a transmis oficialul.
Și nu vorbim despre o criză apărută peste noapte. „Creșterea mortalității infantile este un semnal de alarmă care reflectă vulnerabilități acumulate în sistemul de sănătate de-a lungul timpului. Nu este vorba despre o singură cauză sau despre o problemă apărută brusc, ci despre efectele suprapunerii mai multor factori: presiunea tot mai mare asupra maternităților, creșterea numărului de nașteri premature, inclusiv la vârste gestaționale tot mai mici, deficitul de personal medical, accesul inegal la îngrijiri prenatale și întârzierile în investiții”, a explicat Ștefania Mircea.
Harta inegalitatii la nivel national
Diferențele din teritoriu sunt uriașe. București și județul Olt au procente comparabile cu cele din Austria, dar în județe precum Mureș, Suceava sau Ialomița rata depășește 10 la mie. Printr-un interviu publicat recent de Hotnews, aflăm că bolile aparatului respirator, alături de cele infecțioase și parazitare, reprezintă cauzele principale ale deceselor.
Dar pomparea banilor fără o direcție clară nu rezolvă criza.
„Creșterea investițiilor nu produce automat rezultate dacă sistemul rămâne dezechilibrat”, a avertizat coordonatoarea programului. „În România există încă diferențe mari între urban și rural, între spitalele mari și cele mici, între accesul la prevenție și accesul la tratament. Problemele țin de lipsa personalului medical, infrastructură insuficientă, acces întârziat la îngrijiri pentru gravide și nou-născuți, dar și de educația pentru sănătate”, a adăugat aceasta.
Mai exact, fondurile se pierd pe drum. „În plus, investițiile sunt adesea fragmentate și nu întotdeauna integrate într-o strategie pe termen lung”, a punctat Ștefania Mircea.
Cum se explică prăpastia dintre județe? „Disparitățile dintre județe arată că accesul la servicii medicale de calitate nu este uniform în România, în special în ceea ce privește sănătatea mamei și a nou-născutului”, a declarat reprezentanta asociației. „Soluția nu constă în aducerea tuturor unităților medicale la același nivel al marilor centre universitare, ci în construirea unui sistem funcțional de screening, triaj și trimitere mai departe a cazurilor cu risc. Este esențial ca sarcinile să fie monitorizate prin controale regulate, astfel încât situațiile cu risc să fie identificate din timp și direcționate către unitățile de grad superior”, a detaliat oficialul.
Lipsa de educatie si deciziile intarziate
Pentru a repara sistemul, statul trebuie să intervină la baza lui. „În paralel, sunt necesare investiții țintite pentru ca maternitățile din județele vulnerabile să atingă standarde minime de siguranță, stimulente pentru personalul medical și un sistem eficient de transfer al urgențelor”, a explicat Mircea.
Scăderea natalității maschează o realitate și mai dură. „În plus, nu discutăm doar despre o creștere a ratei mortalității infantile, influențată și de scăderea numărului de nașteri, ci și despre o creștere a numărului absolut de decese în rândul copiilor sub un an. Orice deteriorare a indicatorilor care țin de sănătatea copilului ar trebui tratată ca o prioritate națională”, a subliniat coordonatoarea Salvați Copiii.
Pe termen lung, speranța de viață a românilor depinde de mai mulți factori. „Speranța de viață este influențată nu doar de sistemul medical, ci și de condițiile sociale, educație, sărăcie, alimentație, prevenție și încrederea oamenilor în instituții”, a transmis Ștefania Mircea. Prevenția rămâne veriga slabă. „Cred că României îi lipsește consecvența în politicile publice de sănătate și o cultură solidă a prevenției. Încă reacționăm mai mult la urgențe decât să investim constant în sănătatea oamenilor înainte ca problemele să devină grave”, a precizat aceasta.
Sistemul medical (deja suprasolicitat de ani buni) eșuează în comunicarea cu cetățenii. „Este atât o problemă de educație, cât și una de sistem, iar cele două se influențează reciproc. Dezinformarea legată de vaccinare, lipsa educației pentru sănătate și accesul limitat la informații corecte afectează deciziile familiilor. În același timp, un sistem medical suprasolicitat comunică mai greu cu pacienții și pierde uneori încrederea oamenilor. Educația și sănătatea trebuie privite împreună, nu separat”, a declarat oficialul.
Iar incompetența administrativă se plătește cu vieți. „Deciziile întârziate au consecințe directe asupra oamenilor. În sănătate, aceste efecte sunt și mai sensibile, pentru că vorbim despre vieți, despre calitatea vieții. Dincolo de oameni foarte bine pregătiți care lucrează sub presiune enormă, există și alte probleme precum cele de management, continuitate și prioritizare a investițiilor”, a avertizat Mircea. „Un sistem funcțional are nevoie atât de profesioniști medicali bine pregătiți, infrastructură și echipamente performante, cât și de politici publice coerente și administrație eficientă”, a încheiat reprezentanta ONG-ului.
Raportul Institutului Național de Sănătate Publică pentru anul 2024 corelează direct mortalitatea infantilă cu vulnerabilitatea socială. Datele oficiale arată că decesele apar cel mai frecvent în cazul femeilor necăsătorite, tinerelor sau casnicelor, acolo unde se suprapun lipsa educației, sărăcia și lipsa continuității îngrijirii pe durata sarcinii.
