Cântarul nu îți spune toată povestea despre cum îmbătrânește mintea ta. Un studiu publicat în Nature Mental Health arată că distribuția depozitelor adipoase se asociază cu diferențe majore în structura creierului, conectivitatea dintre regiuni și performanța la testele cognitive.
V-ați gândit vreodată ce impact are asupra creierului locul în care se depune surplusul de greutate?
De ce indicele de masa corporala nu mai este suficient
Să fim serioși, medicii încă folosesc indicele de masă corporală (IMC) pentru a măsura obezitatea la pacienți. Numai că această formulă (care împarte greutatea la pătratul înălțimii) ignoră complet zonele unde se acumulează țesutul adipos. Așa cum explică o analiză publicată recent de Hotnews, grăsimea viscerală din jurul organelor interne eliberează substanțe inflamatorii extrem de dăunătoare.
Printre ele se numără factorul de necroză tumorală alfa și interleukina-6. Aceste molecule sunt asociate cu deteriorarea barierei dintre sânge și creier, cu inflamația țesutului nervos și cu procese de neurodegenerare. Și românii se confruntă frecvent cu această problemă, având în vedere ratele mari de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare din țara noastră, afecțiuni alimentate direct de rezistența la insulină provocată de grăsimea de pe burtă.
Cifrele vorbesc de la sine.
Cercetarea coordonată de Anqi Qiu, cercetătoare la Universitatea Politehnică din Hong Kong, a analizat datele din UK Biobank. Participanții incluși în analiză aveau, în medie, 62,5 ani și aproape jumătate erau bărbați. Echipa a folosit absorbțiometria duală cu raze X (DEXA) pentru a măsura compoziția corporală pe regiuni și rezonanța magnetică pentru a urmări activitatea cerebrală.
Grasimea abdominala si distrugerea substantei albe
Datele finale au inclus 23.088 de adulți cu măsurători pentru grăsimea de pe brațe, picioare și trunchi, plus alți 18.886 de adulți cu măsurători pentru grăsimea viscerală. Iar concluziile imagistice sunt dure pentru cei cu burtă.
Persoanele cu mai multă grăsime viscerală aveau mai multe semne de deteriorare a substanței albe. Când această rețea de fibre prin care regiunile creierului transmit informații se deteriorează, viteza de comunicare scade. Cercetătorii au observat o densitate mai redusă a fibrelor nervoase și mai mult lichid în țesut.
Grăsimea viscerală a avut și cel mai puternic efect indirect asupra performanței cognitive la testele de raționament, memorie, viteză de procesare și funcții executive.
Efectele neasteptate ale grasimii de pe brate si picioare
Dincolo de cifre, grăsimea de pe brațe și de pe trunchi s-a asociat cel mai mult cu subțierea cortexului senzomotor. Aceasta este regiunea care se ocupă de mișcare și de simțul tactil. Studiul a găsit și o relație între grăsimea de pe brațe și un volum mai mic al hipocampului, structura centrală pentru memorie și printre primele afectate în boala Alzheimer.
Dar la nivelul substanței albe, grăsimea de pe brațe nu a avut același profil nefavorabil ca grăsimea viscerală. Ba chiar a fost asociată cu markeri mai buni ai densității fibrelor nervoase.
Picioarele aduc altă surpriză. Până la urmă, grăsimea de aici a fost asociată cu schimbări în rețeaua limbică, implicată în memorie și emoții. Autorii iau în calcul o explicație hormonală legată de leptină, hormonul sațietății, care influențează felul în care neuronii își modifică legăturile între ei.
Cum se calculeaza decalajul varstei cerebrale
Folosind un algoritm special, cercetătorii au estimat vârsta biologică a creierului. Diferența dintre vârsta estimată a creierului și vârsta reală a persoanei este numită decalaj al vârstei cerebrale.
Analiza actuală surprinde însă datele la un singur moment. Pentru a stabili o relație directă de cauză și efect, autorii pregătesc noi studii care vor urmări aceleași persoane pe parcursul mai multor ani, vizând inclusiv populații mai diverse dincolo de eșantionul format preponderent din britanici albi.
