Alegătorii din Elveția au respins propunerea de a limita populația țării la 10 milioane de locuitori. Aproximativ 54,79% dintre cetățeni au votat împotriva inițiativei lansate de Partidul Popular Elvețian (SVP), în timp ce 45,21% s-au pronunțat în favoarea ei. Prezența la urne a fost de 58,86%.
Votul pe categorii de vârstă
Alegătorii de peste 65 de ani au fost cei mai sceptici. Datele publicate de ziarul Tages-Anzeiger arată că 60% dintre ei au respins plafonul demografic, la fel ca 57% dintre persoanele cu vârste între 50 și 64 de ani.
Lucrurile stau puțin diferit la polul opus.
Grupul cel mai favorabil a fost cel al persoanelor cu vârste între 35 și 49 de ani (51% dintre acestea susținând propunerea). Iar în rândul celor cu vârste între 18 și 34 de ani, 48% au sprijinit-o, conform datelor obținute de site-ul de știri online 20 Minuten/Tamedia de la firma de sondare Leewas.
Practic, rezultatul este aproape opus celui înregistrat la referendumul privind Brexit-ul organizat de Marea Britanie. Acolo, vârstnicii au votat în număr mare pentru părăsirea UE, în timp ce tinerii s-au pronunțat în procent covârșitor pentru rămânerea în spațiul comunitar.
Riscul ruperii de piața europeană
Dacă rezultatul ar fi fost altfel, guvernul ar fi fost obligat să limiteze populația, în prezent de 9,1 milioane de locuitori, la 10 milioane până în 2050. Acest lucru presupunea introducerea unor restricții dure privind reîntregirea familiilor, permisele de ședere și acordarea azilului dacă populația ar fi ajuns la 9,5 milioane înainte de această dată.
Așa cum a explicat Hotnews într-o analiză detaliată a scrutinului, depășirea pragului de 10 milioane ar fi obligat guvernul elvețian să se retragă din acordul de liberă circulație cu Uniunea Europeană.
Ce înseamnă asta concret pentru piața muncii? Pierderea accesului la piața unică a blocului comunitar. Să fim serioși, economiile occidentale depind masiv de mobilitatea forței de muncă. La fel ca în multe alte state, medicii, inginerii sau lucrătorii români care activează pe piața elvețiană ar fi simțit direct efectele unor astfel de bariere stricte.
Cloe Jans, politologă la institutul de sondare GFS Bern, a detaliat decizia la urne. „În vremuri geopolitice incerte, oamenii nu sunt dispuși la experimente și la a rupe punți în mod inutil”, a declarat ea pentru 20 Minuten.
Campania împotriva plafonării populației a lipit inclusiv afișe cu imaginea unui Donald Trump zâmbitor și mesajul: „Să o rupi cu Europa, chiar acum?”.
Teama de efecte economice
Dar cifrele privind imigrația provoacă în continuare dezbateri. Populația Elveției a crescut mult mai rapid decât cea a statelor membre ale Uniunii Europene din jur, înregistrând o creștere de 23% de la intrarea în vigoare a acordului de liberă circulație, în 2002. În aceeași perioadă, producția economică a crescut cu aproximativ 24%, arată datele guvernamentale. Până la urmă, statisticile oficiale indică faptul că aproximativ 27% dintre rezidenții Elveției nu au cetățenie elvețiană.
Urs Bieri, de la institutul de sondare GFS Bern, a arătat că frica de izolare a învins.
„Alegătorii au fost îngrijorați de consecințele negative asupra relațiilor Elveției cu Uniunea Europeană și asupra pieței muncii”, a spus el. Analistul a explicat contextul mai larg: „Oamenii sunt, si preocupați de aspecte precum disponibilitatea unui număr suficient de lucrători în domeniul îngrijirii și al sănătății. În plus, există sentimentul că, în actualul context internațional, nu este înțelept ca o țară mică să facă acest lucru”.
Guvernul format din șapte membri, alcătuit din miniștri ai celor mai mari patru partide din Elveția, s-a opus în mod colectiv inițiativei. Executivul a avertizat că aceasta ar amenința stabilitatea națională, ar afecta economia și ar reduce prosperitatea țării, poziție susținută și de organizațiile de afaceri.
