Un grup de investitori europeni din sectorul energiei solare a depus pe 7 iulie 2026 o cerere la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul Columbia. Aceștia solicită executarea silită a statului român pentru o sumă care a depășit deja pragul de 52 de milioane de euro. Banii este o sentință arbitrală ICSID pierdută de țara noastră, după ce guvernele anterioare au modificat brusc legislația privind energia regenerabilă.
Cum s-a ajuns la procesul de peste ocean
Totul a început în 2018. Compania austriacă LSG Building Solutions, împreună cu alți nouă investitori din Austria, Germania, Cipru și România, a deschis un proces la tribunalul internațional ICSID. Motivul a fost desființarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă prin reformele din perioada 2013-2014, fix după ce companiile construiseră deja cinci parcuri fotovoltaice în sudul țării.
Inițial, investitorii au cerut daune de 143 de milioane de euro.
Dar statul român a pierdut pe linie. În 2022, tribunalul a respins obiecțiile României bazate pe deciziile Curții de Justiție a UE (cauzele Achmea și Komstroy). Judecătorii au stabilit clar că statul a „alterat drastic caracteristicile esențiale” ale cadrului legislativ pe care companiile se bazaseră. Până și arbitrul numit de România în dosar, americanul Thomas Johnson, a recunoscut în opinia sa separată că investitorii aveau așteptări legitime.
Factura finala platita de contribuabili
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul public alimentat din taxele românilor? O gaură imensă. În 2024, România a fost obligată la plata sumei de 42,2 milioane de euro, la care se adaugă dobânda calculată la rata Euribor la un an. Pe deasupra, statul trebuie să achite și aproximativ 5 milioane de dolari reprezentând cheltuieli de judecată și arbitraj.
Așa cum arată o analiză detaliată publicată recent de Hotnews, cu tot cu dobânzile acumulate suma datorată depășește în prezent 52 de milioane de euro.
România a încercat să anuleze decizia. Comitetul ad-hoc (condus de neozeelandeza Penelope Ridings, alături de fosta șefă a justiției din Canada, Beverley McLachlin, și de finlandeza Carita Wallgren-Lindholm) a respins însă integral cererea în februarie 2026. Nota de plată a crescut automat cu încă 855.000 de dolari, reprezentând exclusiv cheltuielile suplimentare ale acestei etape procedurale.
Fantoma litigiului Micula loveste din nou
Și povestea nu este deloc una nouă. România repetă, pas cu pas, scenariul dezastruos din celebrul caz Micula (dosarul ICSID nr. ARB/05/20). Litigiul fraților Ioan și Viorel Micula a pornit tot de la o schimbare bruscă a regulilor jocului. În 2005, statul a revocat prematur un pachet de facilități fiscale regionale pe 10 ani acordat companiilor investitorilor suedezi, invocând armonizarea cu regulile UE, deși la acea vreme nu eram încă membri ai Uniunii Europene.
Tribunalul a decis în decembrie 2013 obligarea României la plata a aproximativ 178 de milioane de euro, plus o dobândă uriașă de ROBOR plus 5%, compusă trimestrial.
Până la urmă, refuzul plății a dus la un haos internațional. Comisia Europeană a decis în martie 2015 că plata reprezintă ajutor de stat ilegal, dar investitorii au mers mai departe. Au blocat veniturile Romatsa în Belgia în 2019 și au pus sechestre pe acțiunile statului la companii strategice precum Nuclearelectrica și Hidroelectrica. În 2020, Curtea Supremă a Regatului Unit a ridicat suspendarea executării, permițând urmărirea activelor românești pe teritoriul britanic.
Sanctiuni in lant in instantele americane
Iar războiul juridic continuă peste ocean, cu efecte financiare directe. În procedura Micula v. Government of Romania de la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul Columbia (nr. 17-CV-02332), statul român a fost sancționat repetat pentru necooperare.
Cifrele arată un eșec administrativ major.
Doar în aprilie 2026, instanța americană a aplicat României un al treilea rând de sancțiuni suplimentare. Este vorba de 5,8 milioane de dolari pentru nerespectarea obligațiilor de divulgare a informațiilor. Judecătorii americani au motivat că invocarea repetată a dreptului UE nu este un temei valid pentru ca statul să se sustragă de la executare sau de la procedurile impuse la Washington.
Până în prezent, doar din sancțiunile acumulate în dosarul Micula, România datorează 21 de milioane de dolari. Suma se calculează separat de despăgubirea de bază de 178 de milioane de euro și de dobânzile aferente, procedurile de executare silită fiind în plină desfășurare.
